Aproximativ una din șase persoane din întreaga lume este afectată de infertilitate. Având în vedere că mai mult de jumătate din populația lumii trăiește în prezent în zone urbane, cercetătorii sunt interesați dacă viața în orașe zgomotoase și poluate ar putea fi de vină, transmite Live Science.
Un nou studiu realizat în Danemarca a utilizat date la nivel național pentru a analiza infertilitatea.
S-a constatat că expunerea pe termen lung la poluarea aerului și la zgomotul produs de trafic poate fi asociată cu o infertilitate mai ridicată, însă acești factori afectează în mod diferit bărbații și femeile.
Ce efecte au poluarea și zgomotul asupra organismului
Știm că poluarea traficului are un impact incontestabil asupra mediului. Efectele sale negative asupra sănătății umane sunt, de asemenea, bine stabilite, existând legături cu cancerele și bolile de inimă.
Substanțele chimice inhalate din aerul poluat pot ajunge, de asemenea, la tractul reproducător prin intermediul sângelui. Acestea pot reduce fertilitatea fie prin perturbarea hormonilor, fie prin deteriorarea directă a ovulelor și spermei.
Efectele zgomotului din trafic asupra sănătății sunt mai puțin clare, dar unele cercetări sugerează că acesta afectează hormonii de stres, ceea ce ar putea altera fertilitatea.
La ce s-au uitat cercetătorii
Acest nou studiu a fost realizat în Danemarca, țară care colectează date despre fiecare rezident în mai multe baze de date naționale, pe parcursul întregii vieți, utilizând un număr unic de identificare.
Datele la nivel național permit cercetătorilor să analizeze legăturile dintre starea de sănătate a unei persoane și factori precum locul de reședință, locul de muncă, istoricul educațional și familia. Această metodă se numește „corelarea datelor”.
Scopul studiului a fost de a identifica persoanele susceptibile de a încerca să rămână însărcinate și, prin urmare, expuse riscului de a primi un diagnostic de infertilitate.
Peste 2 milioane de bărbați și femei au fost identificați ca fiind de vârstă fertilă. Studiul a avut în vedere persoanele care
- cu vârste cuprinse între 30 și 45 de ani
- locuiau împreună sau erau căsătoriți
- cu mai puțin de doi copii
- locuiau în Danemarca între 1 ianuarie 2000 și 31 decembrie 2017
Au fost excluse persoanele care au fost diagnosticate cu infertilitate înainte de vârsta de 30 de ani, care locuiau singure sau într-un parteneriat înregistrat între persoane de același sex. De asemenea, au fost excluse persoanele cu informații incomplete (cum ar fi o adresă lipsă).
Au existat 377 850 de femei și 526 056 de bărbați care se încadrau în aceste criterii.
Studiul nu i-a chestionat. În schimb, pe o perioadă de cinci ani, acesta a verificat informațiile detaliate despre locul în care locuiau și dacă au primit un diagnostic de infertilitate, colectate din Registrul național danez al pacienților.
Cercetătorii au estimat, de asemenea, cât de mult a fost expusă fiecare adresă rezidențială la zgomotul traficului rutier (măsurat în decibeli) și la poluarea aerului, sau cât de multe particule fine (numite PM2,5) se află în aer.
Concluziile noului studiu privind infertilitatea la bărbați și femei
Infertilitatea a fost diagnosticată la 16 172 de bărbați (din 526 056) și la 22 672 de femei (din 377 850).
Studiul a constatat că riscul de infertilitate a fost cu 24% mai mare la bărbații expuși la niveluri de PM2,5 de 1,6 ori mai mari decât cele recomandate de Organizația Mondială a Sănătății.
Pentru femei, expunerea la zgomotul de trafic cu 10,2 decibeli mai mare decât media (55-60 decibeli) a fost asociată cu un risc de infertilitate cu 14% mai mare pentru cele cu vârsta de peste 35 de ani.
Riscurile au fost similare în funcție de rezidența în zonele urbane sau rurale și atunci când se ține cont de educație și venit.
Studiul evidențiază modul în care expunerea la mediu poate avea efecte imediate și pe termen lung și poate afecta în mod diferit reproducerea masculină și feminină.
După pubertate, bărbații produc în mod constant spermă - până la 300 de milioane pe zi. Impactul schimbărilor de mediu asupra fertilității masculine - cum ar fi expunerea la poluanți toxici - tinde să apară mai repede decât la femei, afectând numărul și calitatea spermei.
În schimb, femeile se nasc cu toate ovulele lor și nu pot produce altele noi. Ouăle au unele mecanisme de „control al daunelor” pentru a le proteja de pericolele de mediu de-a lungul vieții.
Aceasta nu înseamnă că ovulele nu sunt sensibile la daune. Cu toate acestea, este posibil să fie nevoie de mai mult timp decât cei cinci ani de expunere examinați în acest studiu pentru ca impactul asupra femeilor să devină clar.
Este posibil ca și studiile pe termen mai lung să dezvăluie un impact similar al poluării asupra femeilor.