O teorie lansată în 1975 şi-a găsit răspunsul acum. Astronomilor nu le-a venit să creadă când au observat-o

Astronomii au descoperit un bizar sistem binar de stele, în care o stea neutronică a fost absorbită în interiorul stelei companion aflată în stadiul de supergigantă roșie, rezultând un sistem în care se află o stea într-o altă stea, concept care exista la nivel teoretic dar care a fost observat pentru prima oară, informează Daily Mail.

Ipoteza privind existența unor astfel de sisteme, stea în stea, a fost formulată încă din 1975 de astronomii Dr. Kip Thorne și Dr. Anna Żytkow. Pornind de la cei doi oameni de știință, un astfel de sistem binar a primit numele de "obiect Thorne-Żytkow".

Cei doi sugerau că un astfel de obiect se formează în sistemele solare binare, în urma coliziunii dintre o stea neutronică și vecina sa aflată în stadiul de stea supergigantă, steaua neutronică ajungând să fie absorbită în interiorul supergigantei. La aproape 40 de ani după postularea acestei ipoteze, astronomii au descoperit un astfel de obiect care o confirmă.

Obiectele Thorne-Żytkow (TŻO) sunt hibride formate dintr-o supergigantă roșie și o stea neutronică, hibride care văzute din exterior par a fi stele obișnuite, aflate în stadiul de supergigante roșii, așa cum este celebra stea Betelgeuse din constelația Orion. Structura chimică a acestor obiecte binare este însă diferită de cea a stelelor supergigante, fiind determinată de natura unică a activității care se desfășoară în interiorul lor. Spre deosebire de stelele obișnuite, care sunt alimentate de procesul de fuziune nucleară, obiectele din această categorie își trag energia din steaua neutronică absorbită.

Descoperirea acestui bizar obiect cosmic a fost făcută în urmă cu câteva luni, prin intermediul Telescopului Magellan Clay din Las Campanas din Chile. Astronomii examinau spectrul luminii emise de unele stele aflate în stadiul de supergigante roșii, analiză care indică elementele chimice rezultate în urma procesului de fuziune nucleară din aceste stele. Analiza spectrului suupergigantei roșii HV 2112 din Norul Mic al lui Magellan, aflată la 200.000 de ani lumină distanță, a provocat o surpriză de proporții, semnătura chimică a acestei stele fiind diferită de cea a altor supergigante.