O descoperire arheologică rară a dus la identificarea unei noi specii de oameni antici. Cine erau Homo juluensis: „Aveau creierul mare”

Cercetătorii au identificat o nouă specie de oameni antici, pe care au numit-o Homo juluensis, care înseamnă „cap mare”, bazându-se parțial pe un craniu foarte mare găsit în China.

Dar ce este această nouă specie și cum îi ajută pe paleoantropologi să înțeleagă variația homininilor în epoca Pleistocenului Mijlociu, acum 300.000- 50.000 de ani?

După ce strămoșii noștri H. sapiens au evoluat în urmă cu aproximativ 300.000 de ani, ei s-au răspândit rapid din Africa în Europa și Asia. De zeci de ani, paleoantropologii au încercat să afle cum au evoluat homininii înainte de sosirea oamenilor moderni, în special între 700.000 și 300.000 de ani în urmă, când existau mai mulți alți oameni timpurii.

‹ ›

De exemplu, antropologii au găsit fosile ale unor specii precum H. heidelbergensis în vestul Europei și Homo longi în centrul Chinei, deși nu toți au fost de acord că fiecare dintre acestea reprezenta o specie separată. Aceste fosile au fost, de asemenea, grupate în termeni generalizatori precum „H. sapiens arhaic” și „Homo din Pleistocenul mijlociu” și sunt uneori denumite informal „încurcătura din mijloc”.

„Aceste fosile reprezintă o nouă formă de hominin cu creierul mare”

Christopher Bae, antropolog la Universitatea Hawai'i din Mānoa, Xiujie Wu, paleoantropolog la Institutul de Paleontologie a Vertebratelor și Paleoantropologie din cadrul Academiei Chineze de Științe, și colegii săi au scris în jurnalul The Innovation in 2023 despre dovezile fosile ale homininilor din China că utilizarea în continuare a acestor termeni generalizatori a împiedicat încercările de a înțelege pe deplin relațiile evolutive dintre strămoșii noștri.

Într-un studiu publicat în mai 2024 în revista PaleoAnthropology, Wu și Bae au descris un set de fosile neobișnuite de hominini care au fost găsite cu câteva decenii înainte la Xujiayao, în nordul Chinei. Craniul era foarte mare și lat, cu unele trăsături asemănătoare Neanderthalului. Dar avea și trăsături comune oamenilor moderni și denisovenilor.

„Colectiv, aceste fosile reprezintă o nouă formă de hominin cu creierul mare (Juluren) care a fost răspândită în mare parte din estul Asiei în timpul Cuaternarului târziu, acum 300.000 - 50.000 de ani]”, au scris ei.

Acum, într-un comentariu publicat la 2 noiembrie în revista Nature Communications, Bae și Wu spun că înregistrarea fosilă în creștere în Asia de Est necesită o nouă terminologie. Ei susțin că împărțirea „Homo arhaic” din această zonă în cel puțin patru specii - H. floresiensis, H. luzonensis, H. longi și H. juluensis, recent numit - va ajuta cercetătorii să înțeleagă mai bine complexitatea evoluției umane recente.

În 1974, arheologii au descoperit în China fragmente de oameni cu creiere mari și cranii groase

Nou-numitul H. juluensis se bazează pe fosile care datează de acum 220.000-100.000 de ani din Xujiayao și Xuchang, un sit din China centrală. În 1974, excavatorii au descoperit la Xujiayao mai mult de 10.000 de artefacte de piatră și 21 de fragmente fosile de hominini reprezentând aproximativ 10 indivizi diferiți. Toate oasele craniene arată că acești hominini aveau creiere mari și cranii groase. Cele patru cranii antice de la Xuchang sunt, de asemenea, foarte mari și asemănătoare cu cele ale oamenilor de Neanderthal.

Analizând amestecul de trăsături prezente în aceste grupuri de fosile, Wu și Bae au decis în lucrarea din mai 2024 că „acestea reprezintă o nouă populație de hominini pentru regiune, și anume Juluren, care înseamnă „oameni cu capul mare””.

Deși H. juluensis este, din punct de vedere taxonomic, o nouă specie de hominine, aceasta nu înseamnă că au fost izolate genetic. Ei ar fi putut fi produsul împerecherii între diferite tipuri de hominini din Pleistocenul Mijlociu, inclusiv Neanderthalieni, au scris ei, „susținând ideea continuității cu hibridizarea ca forță majoră care modelează evoluția umană în Asia de Est”.

Deși H. juluensis nu este încă general acceptată, denumirea crește în ochii experților.

„Numele sunt importante atât în biologia evolutivă, cât și în antropologie. Un nume este un instrument mental care ne permite să comunicăm cu alți oameni despre un concept”, a scris paleoantropologul John Hawks de la Universitatea din Wisconsin-Madison într-o postare pe blog din 16 iunie. „Eu văd numele Juluren nu ca un înlocuitor pentru Denisovan, ci ca o modalitate de a ne referi la un anumit grup de fosile și la locul lor posibil în rețeaua grupurilor antice”.

Într-o declarație, Bae a spus că numirea unei noi specii ajută la clarificarea înregistrărilor fosile, în special în Asia. „În cele din urmă, acest lucru ar trebui să ajute la comunicarea științifică”, a spus el.