NOBEL 2017. Oamenii de ştiinţă americani Jeffrey C. Hall, Michael Rosbash şi Michael W. Young au câştigat, luni, Premiul Nobel pentru Fiziologie sau Medicină din 2017 pentru studiul lor privind mecanismele moleculare care controlează ritmul circadian, conform Comitetului Nobel de la Stockholm.
Cei trei oameni de ştiinţă au colaborat la cercetarea ce examinează modul în care ceasurile interne ale organismelor se aliniază cu ciclurile naturale ale zilei şi nopţii.
''Jeffrey C. Hall, Michael Rosbash şi Michael W. Young au reuşit să arunce o privire în interiorul ceasului nostru biologic şi au elucidat mecanismele interne ale acestuia. Descoperirea lor explică modul în care plantele, animalele şi oamenii îşi adaptează ritmul biologic astfel încât acesta să se sincronizeze cu rotaţia Pământului'', se arată în comunicatul de presă publicat de Comitetul Nobel la scurt timp după anunţarea numelor câştigătorilor.
''Folosind musculiţele de oţet pe post de organism model, laureaţii din acest an ai premiului Nobel au izolat o genă ce controlează ritmul biologic cotidian obişnuit. Ei au demonstrat că această genă codifică o proteină ce se acumulează în celulă pe timpul nopţii şi este apoi degradată, pe timpul zilei. Ca urmare, au identificat componente suplimentare ale proteinei acestei maşinării, expunând mecanismul ce guvernează ceasul autonom din interiorul celulei. Acum ştim că ceasurile biologice funcţionează după aceleaşi principii în celulele altor organisme multicelulare, inclusiv în cele ale oamenilor'', se precizează în document.
Conform acestei declaraţii, ceasurile biologice ale oamenilor sunt responsabile de reglarea ''tiparelor de somn, a comportamentului alimentar, a eliberării hormonilor, a tensiunii sangvine şi a temperaturii corporale''. ''Cu deosebită precizie, ceasul nostru intern ne adaptează fiziologia la fazele complet diferite de pe parcursul zilei. Ceasul reglează funcţii deosebit de importante precum comportamentul, nivelurile hormonilor, somnul, temperatura corpului şi metabolismul. Starea noastră de bine este afectată atunci când temporar se produce o schimbare între mediul nostru extern şi acest ceas biologic intern, cum ar fi de exemplu atunci când călătorim parcurgând mai multe fusuri orare şi ne confruntăm cu fenomenul de 'jet lag' '' (starea de oboseală produsă de decalajul de fus orar - n.r.), potrivit comunicatului de presă.
Cercetătorii au identificat, de asemenea, ''indicii conform cărora neconcordanţa cronică dintre stilul nostru de viaţă şi ritmul dictat de ceasul intern este asociat cu o creştere a riscului de apariţie a unor afecţiuni'', se precizează în document.
Trio-ul Hall, Rosbash şi Young, realizează cercetări în domeniul tiparelor de somn începând din anii '80.
Jeffrey C. Hall s-a născut în 1945 în New York, Statele Unite. Acesta a obţinut doctoratul în 1971 la Universitatatea Seattle din Washington şi a fost postdoctorand în cadrul Institutului de Tehnologie din Pasadena, California, din 1971 până în 1973. S-a alăturat Universităţii Brandeis din Waltham, în 1974. În 2002 a devenit profesor asociat la Universitatea din Maine.
Michael Rosbash s-a născut în 1944 în Kansas, Statele Unite. El a obţinut doctoratul în 1970 la Institutul de Tehnologie din Massachusetts din Cambridge. În următorii trei ani a fost posdoctorand la Universitatea din Edinburgh, Scoţia. Începând din 1974 activează la Universitatea Brandeis din Waltham.
Michael W. Young s-a născut în 1949 în Miami, Statele Unite. A primit diploma de doctorat de la Universitatea Austind din Texas în 1975. Între anii 1975 şi 1977 a fost postdoctorand la Universitatea Stanford. Din 1978 activează în cadrul Universităţii Rockefeller din New York.
Acordarea distincţiei l-a luat pe Michael Rosbash prin surprindere, după cum a declarat Thomas Perlmann, secretarul Comitetului Nobel. ''Prima oară l-am contactat pe Michael Rosbach, iar acesta a rămas tăcut. Apoi a zis: glumiţi!'', a mărturisit Perlmann în cadrul conferinţei de presă susţinute după anunţarea laureaţilor.
Comitetul Nobel, constând din 50 de profesori de la Institutul Karolinska din Stockholm, este cel care oferă premiul Nobel pentru Fiziologie sau Medicină în urma evaluării nominalizărilor.
Premiul Nobel pentru Fiziologie sau Medicină a fost atribuit pentru prima dată în 1901 şi este primul anunţat din seria distincţiilor acordate în fiecare an.
În 2016, cercetătorul japonez Yoshinori Ohsumi a fost recompensat pentru descoperirea mecanismelor de autofagie, un proces fundamental pentru descompunerea şi reciclarea compuşilor celulari inutili sau disfuncţionali. Acest proces este implicat în mai multe maladii, inclusiv cancer şi boli neurologice.
Următorii laureaţi ai premiilor Nobel, pentru fizică, chimie şi pace vor fi anunţaţi în această săptămână, în zilele de marţi, miercuri şi vineri. Premiul Nobel pentru economie va fi atribuit săptămâna viitoare, pe 9 octombrie.
Academia Suedeză a comunicat luni că premiul Nobel pentru literatură, care este atribuit în mod tradiţional într-o zi de joi, va fi anunţat tot în această săptămână, pe 5 octombrie.
Fundaţia Nobel a anunţat săptămâna trecută că recompensa financiară pe care o vor primi laureaţii de anul acesta va fi cu un milion de coroane suedeze mai mare faţă de suma de anul trecut. Astfel, fiecare premiu Nobel din 2017 va fi însoţit de un cec de 9 milioane de coroane suedeze (1,1 milioane de dolari).
Potrivit tradiţiei, premiile Nobel vor fi înmânate ca în fiecare an în timpul unui banchet oficial ce va avea loc pe 10 decembrie, data la care se comemorează moartea lui Alfred Nobel.
