Asteroidul Bennu, cu un diametru de aproape 500 de metri, este în vizorul comunităţii ştiinţifice.
NASA, care a calculat traiectoria corpului ceresc, a estimat că punctul culminant al apropierii de Terra va fi pe 24 septembrie 2182, dar sunt șanse mici să existe un impact fontal.
Raportat la dimensiunile asteroidului şi viteza cu care se deplasează în spaţiul cosmic, coliziunea, ar elibera la fel de multă energie ca aproximativ 24 de bombe nucleare, relatează Business Insider.
Dacă Bennu ar cădea pe Pământ, ar lovi suprafața terestră cu o viteză de aproximativ 11 kilometri pe secundă. Este o forță atât de mare, încât ar elibera 1.400 de megatone de energie, conform unui calcul al NASA, adică de cel puțin 24 de ori mai mult decât o bombă nucleară.
Şansele ca acest lucru să se întâmple sunt însă foarte mici - aproximativ 1 la 2.700, conform unui studiu din 2021.
Cu toate acestea, NASA este suficient de interesată de Bennu și a lansat o misiune de șapte ani pentru a-l studia.
NASA a lansat o misiune de monitorizare a asteroidului Bennu
Misiunea OSIRIX-REX a adus înapoi duminică un eșantion din acest asteroid. Este cea mai mare mostră colectată până acum dintr-un asteroid - 250 de grame de pietricele și praf.
Se crede că Bennu, descoperit în anul 1999, ar putea conține chiar materiale de la formarea sistemului nostru solar.
În septembrie 2135, Bennu va trece la o distanţă foarte mică de Terra. Acest lucru îi va oferi posibilitatea de a traversa ceea ce oamenii de ştiinţă au botezat „o gaură de cheie gravitaţională”: o zonă care va modifica într-o oarecare măsură traiectoria asteroidului, din cauza influenţei gravitaţionale a planetei noastre, punându-l astfel pe un traseu al unei coliziuni viitoare.
Anterior misiunii Osiris-Rex, 26 de „găuri de cheie”, cu mărimi de un kilometru sau mai mult, erau posibile pe traiectoria lui Bennu în 2135. Graţie analizelor permise de sonda Osiris-Rex, oamenii de ştiinţă au reuşit să excludă 24, rămânând doar două.
Un crater cu un diametru cuprins între 5 şi 10 kilometri
Data impactului ar fi 2182, susţine NASA. Dacă s-ar produce, evenimentul ar fi catastrofal.
„De obicei, dimensiunea unui crater ar fi de 10 până la 20 de ori mai mare decât mărimea obiectului'”, a explicat Lindley Johnson, din cadrul Planetary Defense Coordination Office al NASA. În cazul lui Bennu, ar fi vorba un crater cu un diametru cuprins între 5 şi 10 kilometri.
„Dar zona de distrugere ar fi mult mai mare decât aceasta, de până la 100 de ori mai mare decât dimensiunile craterului”, a spus el. Acesta a mai precizat că cercetătorii cunosc circa 79% dintre asteroizii de mărimea lui Bennu aflaţi în apropierea Terrei.
„Riscul pe care îl reprezintă Bennu este de fapt mai mic decât riscul pe care îl presupun obiecte de mărimi asemănătoare pe care nu le-am descoperit încă”, a explicat Davide Farnocchia, cercetător în cadrul centrului NASA Near Earth Object Studies.