Poluarea planetei cu microplastice reduce semnificativ rezervele de alimente prin deteriorarea capacității fotosintezei plantelor, arată un nou studiu. Cercetătorii spun că problema ar putea crește numărul de persoane expuse riscului de foame cu 400 de milioane în următoarele două decenii, arată un nou studiu citat de The Guardian.
Analiza estimează că între 4% și 14% din culturile de bază ale lumii de grâu, orez și porumb se pierd din cauza particulelor omniprezente. Ar putea deveni și mai rău, au spus oamenii de știință, pe măsură ce mai multe microplastice se revarsă în mediu. Aproximativ 700 de milioane de oameni au fost afectați de foame în 2022. Cercetătorii au estimat că poluarea cu microplastice ar putea crește numărul expuși riscului de foamete cu încă 400 de milioane în următoarele două decenii, numind că este un "scenariu alarmant" pentru securitatea alimentară globală.
Alți oameni de știință au considerat că cercetarea este utilă și oportună, dar au avertizat că această primă încercare de a cuantifica impactul microplasticelor asupra producției de alimente ar trebui să fie confirmată și perfecționată prin colectarea și cercetarea ulterioară a datelor.
Pierderile anuale de recolte cauzate de microplastice ar putea fi de o scară similară cu cele cauzate de criza climatică din ultimele decenii, au spus cercetătorii din spatele noii cercetări. Lumea se confruntă deja cu o provocare de a produce suficiente alimente în mod durabil, populația globală fiind estimată să crească la 10 miliarde până în jurul anului 2058.
Microplasticele sunt descompuse din cantitățile mari de deșeuri aruncate în mediu şi împiedică plantele să folosească lumina soarelui pentru a crește în mai multe moduri, de la deteriorarea solurilor până la transportul de substanțe chimice toxice. Particulele s-au infiltrat pe întreaga planetă, de la vârful Muntelui Everest până la cele mai adânci oceane, notează sursa.
"Omenirea s-a străduit să crească producția de alimente pentru a hrăni o populație în continuă creștere, dar aceste eforturi continue sunt acum puse în pericol de poluarea cu plastic. [...] Descoperirile subliniază urgența de a reduce poluarea, de a proteja aprovizionarea globală cu alimente în fața crizei în creștere a plasticului", au spus cercetătorii conduși de prof. Huan Zhong, de la Universitatea Nanjing din China.
Corpurile oamenilor sunt deja contaminate pe scară largă cu microplastice consumate prin alimente și apă. Mai multe cantităţi de microplastice au fost găsite deja în sânge, creier, lapte matern, placente și măduvă osoasă. Impactul asupra sănătății umane este în mare parte necunoscut, dar acestea au fost legate de accidente vasculare cerebrale și atacuri de cord.
Profesorul Denis Murphy, de la Universitatea din South Wales, a declarat că "această analiză este valoroasă și oportună pentru a ne aminti de potențialele pericole ale poluării cu microplastic și de urgența abordării problemei, dar unele dintre cifrele principale necesită mai multe cercetări înainte de a putea fi acceptate ca predicții solide".
Noul studiu, publicat în jurnalul Proceedings of the National Academy of Sciences , a combinat peste 3.000 de observații despre impactul microplasticelor asupra plantelor, extrase din 157 de studii.
Cercetările anterioare au indicat că microplastele pot deteriora plantele în mai multe moduri. Particulele poluante pot bloca lumina soarelui care ajunge la frunze și pot deteriora solurile de care depind plantele. Atunci când sunt absorbite de plante, microplasticele pot bloca canalele de nutrienți și apă, pot induce molecule instabile care dăunează celulelor și eliberează substanțe chimice toxice care pot reduce nivelul clorofilei pigmentului fotosintetic.
Cercetătorii au estimat că microplasticele au redus fotosinteza plantelor terestre cu aproximativ 12% și cu aproximativ 7% la algele marine, care se află la baza rețelei trofice oceanice. Aceştia au folosit aceste date pentru a calcula reducerea creșterii grâului, orezului și porumbului și a producției de pește și fructe de mare.
Asia a fost cel mai grav afectată de pierderile estimate de recolte, cu reduceri între 54 și 177 de milioane de tone pe an, reprezentând aproximativ jumătate din pierderile globale. Grâul în Europa a fost, de asemenea, afectat puternic, la fel ca și porumbul în Statele Unite. Alte regiuni, cum ar fi America de Sud și Africa, cresc mai puțin din aceste culturi, dar au mult mai puține date despre contaminarea cu microplastic.
În oceane, unde microplasticele pot acoperi algele, pierderea de pește și fructe de mare a fost estimată la între 1 și 24 de milioane de tone pe an, aproximativ 7% din totalul și suficiente proteine pentru a hrăni zeci de milioane de oameni.
Oamenii de știință au folosit, de asemenea, o a doua metodă pentru a evalua impactul microplasticelor asupra producției de alimente, un model de învățare automată bazat pe datele actuale privind nivelurile de poluare cu microplastic. Metoda a produs rezultate similare, indică cercetătorii citaţi de The Guardian.
"Important, este foarte probabil ca aceste efecte adverse să se extindă de la securitatea alimentară la sănătatea planetară”, au spus Zhong și colegii săi. Reducerea fotosintezei din cauza microplasticelor poate reduce, de asemenea, cantitatea de CO2 care încălzește clima, preluată din atmosferă de imensele înfloriri de fitoplancton din oceanele Pământului și dezechilibrează alte ecosisteme.
Profesorul Richard Lampitt, de la Centrul Național de Oceanografie din Marea Britanie, a spus despre concluzii că ar trebui tratate cu prudență.
"Am îngrijorări considerabile cu privire la calitatea datelor originale utilizate de model și acest lucru a condus la supraspeculări cu privire la efectele contaminării cu plastic asupra proviziilor de alimente”, a spus el. Cercetătorii au recunoscut că sunt necesare mai multe date și au spus că acest lucru va produce estimări mai precise.
Națiunile lumii nu au reușit să ajungă la un acord privind un tratat ONU pentru a reduce poluarea cu plastic în decembrie, dar vor relua discuțiile în august. Oamenii de știință au spus că studiul lor a fost "important și oportun pentru negocierile în curs și pentru dezvoltarea planurilor de acțiune și a obiectivelor".
Profesorul Richard Thompson, de la Universitatea din Plymouth, a spus că noul studiu a adăugat dovezile care indică necesitatea de a acționa. "Deși previziunile pot fi rafinate pe măsură ce noi date devin disponibile, este clar [...] că trebuie să pornim către soluții. Asigurarea că tratatul abordează poluarea cu microplastic este de o importanță cheie", a spus el.
