Meteoritul prăbușit lângă Berlin are o vechime de 4,5 miliarde de ani. Cercetătorii au fost surprinși când au aflat din ce e făcut

Meteoritul care s-a prăbuşit lângă Berlin în ianuarie 2024 are o vechime de aproximativ 4,5 miliarde de ani şi aparţine clasei rare a aubriţilor, au anunţat oamenii de ştiinţă într-un articol publicat în această săptămână în revista Meteoritics & Planetary Science, informează DPA, potrivit Agerpres.

Micul asteroid 2024 BX1 a început să ardă la intrarea în atmosfera terestră pe 21 ianuarie în apropiere de Berlin, într-un spectacol celest impresionant. Fragmente din el au căzut pe sol în regiunea Havelland din landul Brandenburg, care înconjoară capitala germană, iar multe dintre ele au fost adunate apoi de oameni de ştiinţă şi colecţionari.

Aproximativ 202 fragmente cântărind în total 1,8 kilograme au fost găsite pe câmpuri din apropierea satelor Ribbeck, Berge şi Lietzow din landul Brandenburg, împrăştiate pe o suprafaţă cu dimensiunile de 1,5 kilometri pe 10 kilometri.

Oamenii de ştiinţă au acordat acestui meteorit numele de „Ribbeck”, după satul în care au fost găsite cele mai multe fragmente.

Meteoriţi bogaţi în magneziu şi siliciu

Un studiu realizat de cercetători de la Institutul de Planetologie din cadrul Universităţii Munster şi care a fost publicat miercuri a descoperit că „Ribbeck” aparţine clasei extrem de rare a aubriţilor, care sunt meteoriţi bogaţi în magneziu şi siliciu.

Cercetătorii au descoperit, totodată, că „Ribbeck” are un statut special în cadrul acestei clase rare, deoarece el conţine o proporţie excepţional de mare de feldspaţi, un mineral ce face parte din grupului silicaţilor.

Cercetătorii presupun că obiectul cosmic din care s-a desprins „Ribbeck” are o vechime de aproximativ 4,5 miliarde de ani şi provine din Centura de asteroizi dintre planetele Marte şi Jupiter.

Oamenii de ştiinţă au explicat şi motivul pentru care fragmentele din acest meteorit miroseau intens a hidrogen sulfurat, un miros asemănător cu cel al ouălor stricate: reacţiile chimice dintre fazele minerale şi umezeală, care rezultă din zăpadă şi dezgheţ, provoacă acel miros şi au schimbat mineralogia rocii.