Mâncarea care ucide. Ce este AFLATOXINA, substanţa CANCERIGENĂ care se găseşte în sute de produse din România

De la carnea de cal metamorfozată în carne de vită, la mezelurile pline de arome, apă, sare din belşug şi potenţiatori de aromă - românii mănâncă fără să ştie alimente care le pot provoca boli grave.

Cel mai recent scandal este cel al substanţei cancerigene descoperită în laptele comercializat în magazine, şi oferit elevilor în şcoli - ca produs sănătos.

Ce este aflatoxina?
Aflatoxina este o substanţă cancerigenă produsă de nişte ciuperci microscopice care infectează alimentele atunci când acestea sunt depozitate în condiţii neigienice.

Cel mai des aflatoxina este întâlnită în cafea, arahide, porumb, alune şi condimente. Cel mai important este că, odată alimentele infectate, aflatoxina nu mai poată fi distrusă nici măcar prin fierbere, iar organismul uman este incapabil să elimine această substanţă toxică.

Fenomenul infectării alimentelor cu aflatoxine în ţările din sud-estul Europei este cunoscut de specialistii occidentali de peste 15 ani ei denumindu-l "sindromul balcanic".

Aflatoxina se dezvoltă în mediile insalubre. Aşadar pentru a stopa dezvoltarea acestei substanţe cancerigene, crescătoriile şi fermele din străinătate au instalat până şi sisteme de filtrare a aerului, pe când la noi, fermierii încă se luptă cu şobolanii care intră şi muşcă animalele.

Când a apărut pentru prima dată?

Prima dată problemele provocate de aflatoxine au fost depistate în Anglia, unde în anul 1960 au murit în câteva luni peste 2.000 de curcani. S-au făcut cercetări şi rezultatele au scos la iveală că păsările fuseseră infectate cu o ciupercă microscopică ce provenea de la hrana animalelor: nişte turte de arahide care fuseseră aduse de la un singur depozit care, se pare, nu respecta condiţiile de igienă impuse.

Ce este mai rău este faptul că, odată ce un animal a mâncat hrană infectată (porumb sau alte cereale) el poate transmite toxina mai departe la omul care consumă carnea animalului respectiv. De la acel incident, în toată Europa de vest s-au impus măsuri clare pentru depozitarea alimentelor, tocmai pentru a preveni astfel de cazuri dramatice.

Produse modificate genetic, de vânzare

În 2003 s-a descoperit într-un magazin din Bucureşti un sirop obţinut din porumb modificat genetic care se folosea pentru îndulcirea produselor de patiserie, produs importat în mod ilegal din Franţa. Acest tip de porumb este obţinut prin combinarea genelor plantei cu o bacterie numită Bacillus Thuringiensis, scrie doctoracasa.ro.

Drama este că pe eticheta produsului nu era specificat faptul că era vorba despre un porumb "mutant" deşi legea obliga explicit la acest lucru. Concret, produsul avea culoare maronie şi era îmbuteliat în recipiente din plastic de 700 ml. Pe eticheta principală scria că este un sirop pentru clătite produs în SUA şi adus în Europa de un distribuitor francez. Pe spate, o hârtie albă anunţa cumpărătorul, în limba română, că lichidul conţine sirop de porumb, apă, arome, conservant, colorant, caramel şi acid citric. Dar dacă se desprindea această hârtie, dedesubt apărea eticheta originală pe care scrie, în limba franceză, că este vorba despre "porumb modificat genetic". Siropul a fost retras de pe piaţă.

Ca acest caz există multe alte situaţii despre care nu ştim şi despre care nu se doreşte să ştim.