Islanda îşi propune să realizeze un experiment revoluţionar menit să foreze vulcanii ca să extragă căldură, iar acest sistem va putea fi folosit în mai multe domenii.
În lume, sunt foarte puține locurile în care magma curge la adâncimi mici, la doar câțiva kilometri distanţă de suprafață sau unde chiar se revarsă. Islanda este unul dintre aceste locuri unde există peste treizeci de vulcani activi, care se află chiar pe falia dintre plăcile tectonice eurasiatice și americane. La fel se întâmplă în Kenya și Hawaii, parțial și în Noua Zeelandă, Japonia și Mexic.
Conform Corriere della Sera, pentru islandezi, gestionarea erupțiilor este o chestiune de supraviețuire zilnică, numai blocarea rutelor aeriene din 2010 din cauza norului de praf ridicat de Eyjafjallajoekull a costat 4 miliarde de euro, de aceea chiar acolo sunt concentrate cele mai avansate studii de teren unde laboratoarele și echipele de oameni de știință din întreaga lume lucrează neobosit.
Cea mai recentă tendință este de a înțelege cum se mișcă magma sub pământ. Există două scopuri: de a avea o posibilitate mai precisă pentru prezicerea erupțiilor și, în cazul particular al Islandei, unde 85% din locuințe sunt deja încălzite cu sisteme geotermale, servește și la studiul unor metode alternative mult mai eficiente de producere a energiei curate.
Krafla este un vulcan de aproximativ 800 de metri înălțime şi are o activitate lentă, dar constantă. KMT (Krafla Magma Testbed) este primul proiect internațional de studiu axat pe mișcările magmatice subterane, realizat de 38 de institute universitare de cercetare și companii private din 11 țări diferite.
A fost aşadar identificată o zonă în apropierea ventilației principale care nu este niciodată afectată de erupții. Aici se intenţionează forarea a două puțuri adânci de 2,1 km pentru a extrage fluide foarte fierbinți pentru a înţelege ce se întâmplă printr-o serie de senzori și seismografe speciale. În același timp, s-ar putea studia și o modalitate de a extrage căldură din magmă în loc de abur, asta pentru că, conform calculelor inițiale, ar avea de aproximativ zece ori mai multă energie.
Modul în care se va pune în practică acest experiment va trebui să rezolve o problemă de temperaturi, presiuni şi gaze corozive. În primul rând trebuie studiate aliaje speciale de nichel si titan rezistente la cele mai înalte temperaturi cu care să se creeze, prin tehnici avansate de metalurgie, toate instrumentele necesare. Pe de altă parte, oamenii de știință sunt de acord că săparea unei fântâni chiar deasupra magmei nu va implica riscuri de intoxicație cu gaze, riscuri de prăbușire sau deschiderea altor orificii de lavă și în niciun caz nu va provoca cutremure.
