Orbita Pământului este plină de gunoaie. Oamenii de știință sunt îngrijorați: „Ar putea genera o reacție în lanț de neoprit”
Publicat acum 16 ore si 50 minute
Multe dintre stelele galaxiei noastre sunt pereche, cu excepția notabilă a Soarelui. Acum, oamenii de știință au indicii că a avut un geamăn la un moment dat și au mai multe ipoteze privind dispariția lui, relatează BBC. Dacă a avut un companion, șansele ca oamenii de știință să-l găsească în oceanul de stele sunt foarte mici, însă ne-ar putea să înțelegem mai bine exoplantele care orbitează în jurul unui sistem solar binar.
Soarele nostru este o stea izolată. Orbitează în unul dintre brațele spiralate ale Căii Lactee la 4,2 ani lumină distanță de cea mai apropiată stea, Proxima Centauri. Oriunde ne uităm însă, în galaxia noastră, steaua din centrul Sistemului nostru Solar pare mai degrabă o anomalie. Peste tot orbitează stele în pereche. Recent, astronomii au observat chiar o pereche de stele orbitând în apropiere de o gaură neagră supermasivă, care se află în inima Căii Lactee, un loc cu o gravitație atât de puternică încât astrofizicienii au crezut că stelele vor fi fie smulse una de cealaltă, fie se vor izbi.
De fapt, descoperirile sistemelor solare binare sunt atât de comune încât unii oameni de știință cred că la un moment dat toate stelele au avut un geamăn. Asta a dus la întrebarea evidentă: a fost și soarele noastru parte a unui sistem binar? „E în mod cert o posibilitate”, a spus Gongji Li, un astronom la Institutul de Tehnologie din Georgia.
Cele mai multe stele se nasc în perechi
Din fericire pentru noi, Soarele nu are un geamăn azi. Dacă ar avea, atracția gravitațională a celei de-a doua stea ar fi perturbat orbita Pământului și al altor planete, iar Terra ar fi fost lovită fie de căldură extremă, fie de ger teribil, astfel încât viața ar fi fost imposibil să se dezvolte.
Însă atunci când s-a format Soarele nostru, acum 4,6 miliarde de ani, e posibil să nu fi fost singur. Stelele se nasc din nori uriași de praf și gaze care se mișcă în spațiu. Particulele se învârt în jurul altor particule, iar pe măsură ce grupul devine mai mare forța gravitațională le unește într-o bilă de gaz. Încet, pe parcursul a milioane de ani, presiunea din interiorul bilei crește și devine suficient de puternică încât să crească temperatura, culminând cu fuziunea nucleară, pentru a crea o protostea cu un disc de rămășițe care se învârt în jurul ei și care în timp devin planete.
În 2017, astrofiziciana Sarah Sadavoy a concluzionat că procesul de formare al stelelor favorizează apariția protostelelor în perechi. Tot ea a arătat că este posibil ca două stele să rămână legate una de cealaltă pentru totdeauna, în timp ce altele se vor despărți pe parcursul a un milion de ani.
„Stelele trăiesc miliarde de ani. Când privești lucrurile în perspectivă, un milion de ani pare o fracțiune de secundă. Dar atât de multe lucruri se pot întâmpla într-o fracțiune de secundă”, a explicat astrofiziciana pentru BBC.
În cazul Soarelui nostru, Sadavoy crede că nu există niciun motiv să credem că n-ar fi avut un geamăn, însă, dacă „s-a născut cu un companion, acesta a fost pierdut”.
Oamenii de știință caută dovezi în Norul lui Oort
În 2020, Amir Siraj, un astrofizician de la Universitatea Harvard din SUA, a sugerat că regiune de comete de gheață care înconjoară sistemul nostru solar, dincolo de Pluto, numit Norul lui Oort, ar putea avea o amprentă a geamănului Soarelui nostru. Este însă atât de departe încât și Voyager 1 va ajunge acolo abia în 300 de ani.
Dacă soarele nostru a avut un companion, atunci ar trebui ca mai multe planete pitice, ca Pluto, să existe, spun oamenii de știință. De asemenea, e posibil ca și Planeta 9, despre care mulți astronomi cred că a rămas nedescoperită la marginea sistemului nostru solar, să fi apărut tot ca urmare a geamănului Soarelui nostru.
„E dificil să produci atât de multe obiecte în colțurile cele mai îndepărtate ale Norului lui Oort fără o stea pereche”, a spus astrofizicianul pentru BBC.
Omul de știință Konstantin Batygin, de la Institutul de Tehnologie din California, teoreticianul care a propus pentru prima dată existența Planetei 9, în 2016, nu este de acord.
„O stea pereche nu este necesară pentru a explica Norul lui Oort. Poate fi explicat și prin faptul că Soarele s-a format într-un grup de stele, iar pe măsură ce Jupiter și Saturn au crescut au expulzat o serie de obiecte”, a spus Batygin.
Dacă sunt sau nu dovezi privind existența unui geamăn al soarelui am putea afla când noul telescop din Chile, numit Observatorul Vera Rubin, care va fi pornit în 2025, va cartografia Norul lui Oort în mare detaliu. Asta le va permite oamenilor de știință să vadă dacă există sau nu o amprentă a geamănului Soarelui nostru acolo.
O altă dovadă că soarele a avut pereche este și faptul că Soarele nostru este ușor înclinat, cu aproximativ șapte grade, față de sistemul nostru solar. O explicație posibilă este atracția gravitațională a altei stele, care a dezechilibrat Soarele.
„Cred că este ce mai naturală explicație”, a spus Batygin, întrucât acest efect se vede în alte sisteme solare binare din galaxie.
Geamănul Soarelui, pierdut într-un ocean de stele
Chiar dacă oamenii de știință reușesc să demonstreze că Soarele nu s-a născut singur, să îi găsească geamănul va fi o provocare. Cel mai probabil s-a pierdut „în marea de stele pe care le vedem pe cer noapte, de noapte”.
Mai mult, stelele care s-au născut în aceași zonă ca Soarele noastre ar putea avea o compoziție similară, deoarece s-au născut din același amestec de gaze și praf. În 2018, oamenii de știință au găsit o astfel de planetă la 200 de ani lumină distanță. Așadar, nu avem cum să știm vreodată care este geamănul adevărat.
Dovezile că și Soarele a făcut parte dintr-un sistem pereche ridică implicații interesante pentru exoplanete. Mai exact, va demonstra că în sistemul nostru solar, viața a putut să se dezvolte și în prezența altei stele. „Au fost decoperite sisteme exoplanetare care orbitează în jurul unei perechi de stele”, a spus astrononum Gongji Li. Însă uneori astfel de sisteme solare sunt extrem de haotice, notează BBC.
