Planetă are forma unei mingi de rugby, cu o lungime de 2.000 de kilometri, se învârte cu o viteză foarte mare în jurul propriei axe, efectuând o rotaţie completă în mai puţin de patru ore.
Trei sferturi din suprafaţa planetei Haumea şi întreaga suprafaţă de pe Hi'iaja, unul dintre sateliţii ei, sunt acoperite cu cristale bine ordonate de apă îngheţată, potrivit observaţiilor făcute de Very Large Telescope (VLT) din cadrul Observatorului austral european (ESO) din Chile.
"Deoarece razele solare distrug în mod constant structura cristalină de la suprafaţa gheţii, este nevoie de anumite surse de energie pentru a o conserva", explică Benoît Carry, coautor al acestui studiu, publicat în revista ştiinţifică Astronomy and Astrophysics.
Forţa mareelor provocate de apropierea dintre Haumea de cei doi sateliţi ai ei, Hi'iaka şi Namala, dar şi prezenţa elementelor radioactive (potasiu-40, toriu-232, uraniu-238) în interiorul acestei planete ar putea furniza această energie.
Haumea, care poartă numele unei zeiţe hawaiene a fertilităţii, ar fi intrat în trecut în coliziune cu un alt corp teluric de la marginile sistemului nostru solar, dând astfel naştere celor doi sateliţi ai ei (cu diametre de 200-300 de kilometri) care poartă numele fiicelor acestei zeiţe. Potrivit astronomilor, o astfel de coliziune ar putea explica viteza mare de rotaţie a planetei pitice şi forma ei de minge de rugby.
Haumea, care orbitează la peste cinci miliarde de kilometri în jurul Soarelui, în mijlocul centurii Kuiper, este a cincea planetă pitică a sistemului nostru solar.
Piticele sunt o nouă categorie de planete ce a fost creată în 2006 prin decizia Uniunii astronomice internaţionale, din care face parte şi Pluto, considerată în trecut cea de-a noua planetă a sistemului solar.
