Zahărul a fost întodeauna asociat cu o răsplată sau un răsfăţ. În acest context, endocrinologul Robert Lusting spune, mai în glumă, mai în serios:
“Ultima oară când am verificat, torturile erau numai pentru zilele de naştere şi zilele de naştere vin o dată pe an”.
În ciuda avertizărilor specialiştilor, zahărul îşi face loc în viaţa de zi cu zi a oamenilor, fiind prezent în extrem de multe alimente, chiar şi în cele considerate „sănătoase”. Iar efectele asupra sănătăţii pot fi catastrofale.
Consumul de zahăr în exces face ca hormonii care generează starea de foame să o ia razna. Mesajul hormonal care „îi spune” creierului că o persoană a atins starea de saţietate nu se mai declanşează corespunzător şi îţi păcăleşte organismul făcându-l să creadă că nu a mâncat suficient.
În plus, zahărul este principalul factor în procesul de îmbătrânire. Fructoza, molecula dulce din zahăr, formează radicali de oxigen care la rândul lor provoacă îmbătrânirea celulelor şi duc la declanşarea a două tipuri de diabet şi boli cardiace.
Zahărul creează dependenţă şi afectează endoteliul, ţesutul care căptuşeşte vasele de sânge.
De unde ne „pândeşte” zahărul Chiar dacă nu sunt dulci, sosurile pentru salată, de exemplu, conţin zahăr. În mod suprinzător, zahărul este utilizat şi în fabricarea pâinii.
Zăhărul se mai găseşte şi în sosurile de tomate şi în carnea congelată.