Resturi de mâncare de acum 2.300 de ani găsite într-o amforă din Sicilia. Ce mâncau oamenii care trăiau pe insulă
Publicat acum 2 ore si 49 minute
O pagină adnotată de Leonardo da Vinci a fost sursa unei descoperiri uimitoare a unei echipe de cercetători de la Universitatea din Cambridge, care şi-au dat seama că geniul renascentist ar fi demonstrat una din marile legi ale fizicii cu mult înaintea descoperirii sale oficiale, relatează luni directmatin.fr.
În anii 1920, adnotările lui Da Vinci pe pagina îngălbenită de vreme au fost considerate mâzgăleli "fără importanţă" de directorul Muzeului Victoria and Albert din Londra, unde se păstrează foaia. Pe coală este schiţată figura unei bătrâne şi scris textul "cosa bella mortal passa e non dura" (frumuseţea mortală trece şi nu durează). A fost suficient pentru a o uita în fundul unui dulap.
Însă recent o echipă de la Universitatea din Cambridge, condusă de profesorul în inginerie Ioan Hutchings, a examinat din nou bucata de hârtie din 1493. Cercetătorii şi-au dat seama că în diagramele sale, înfăţişând greutăţi ridicate de funii şi scripeţi, artistul şi omul de ştiinţă italian teoretizase principiile legilor fricţiunii între două obiecte.
În scrierea sa speculară (care se citeşte cu ajutorul unei oglinzi) caracteristică, Da Vinci îşi precizează şi ideea. El enunţă faptul că "fricţiunea dublează efortul când greutatea creşte de două ori". Această "afirmaţie fără echivoc dovedeşte faptul că el înţelesese deja aceste legi fundamentale", susţine profesorul Hutchings.
Leonardo da Vinci şi-a continuat studiile câţiva ani, realizând şi alte scheme decât cea păstrată la Cambridge (ale căror principii sunt utilizate şi în prezent în învăţarea fizicii).
Până acum, fizicianul francez Guillaume Amontons (inventator şi al barometrului, care a determinat şi zero absolut) era considerat cel care a pus bazele acestei teorii, cu două secole mai târziu, în 1699, încheie directmatin.fr.
