Descoperire fascinantă în ADN vechi de 2.000 de ani. Triburile celtice erau matriarhale. Femeile conduceau și aveau mai mulți soți

Analiza unor eşantioane de ADN vechi de 2.000 de ani a dezvăluit existenţa unor societăţi celtice organizate în jurul femeilor în Marea Britanie în Epoca Fierului, potrivit unui studiu publicat miercuri în revista Nature. Noile descoperiri confirmă relatările unor istorici din Imperiul Roman, care au notat uimirea romanilor să constate că femeile participau la viața publică și dețineau funcții de conducere, relatează Agerpres. 

În acest studiu, cercetătorii au extras peste 50 de genomuri străvechi dintr-un ansamblu de situri funerare situate în apropierea satului Winterborne Kingston din sudul Angliei, utilizate înainte şi după cucerirea romană.

Ce este matrilocalitatea

Cimitirele din Epoca Fierului care conţin morminte bine conservate sunt rare în Marea Britanie, probabil pentru că defuncţii erau cel mai adesea „incineraţi, expuşi sau depuşi în zone umede”, potrivit unei teorii avansate de autorii studiului.

Însă tribul Durotrigilor, care ocupa regiunea costieră sudic-centrală a Marii Britanii între anii 100 î.Hr. şi 100 d.Hr. - şi care a dat numele comitatului Dorset - făcea excepţie din acest punct de vedere, depunându-şi morţii în gropi săpate în cimitire oficiale.

Săpăturile efectuate în aceste situri începând din 2009 au oferit deja indicii despre statutul social foarte înalt de care se bucurau femeile.

„Mormintele bogat decorate din toată Epoca Fierului găsite în Dorset, cu obiecte precum recipiente de băut, oglinzi, perle... erau, cu o excepţie (un mormânt conţinând o sabie), toate feminine”, a explicat Miles Russell, care a condus săpăturile.

Analiza mostrelor de ADN arată că majoritatea indivizilor care erau înhumaţi acolo erau, în plus, asociaţi între ei pe o linie maternă, ce „urca în timp până la o singură femeie care trăise cu mai multe secole în urmă”, a relatat Lara Cassidy, cercetătoare în genetică la Trinity College din Dublin, coordonatoarea studiului.

În schimb, relaţiile pe linie paternă erau aproape absente.

„Asta ne indică faptul că soţii se alăturau comunităţilor în care trăiau soţiile lor, după căsătorie, cu pământuri potenţial transmise din generaţie în generaţie pe linie feminină”, a adăugat ea într-un comunicat.

În etnografie, acest tip de organizare socială - denumit „matrilocalitate” - este rar şi nu fusese niciodată documentat până acum în Europa în perioadele Neolitic, Epoca Bronzului şi Epoca Fierului.

Însă cercetătorii, care au examinat date provenite din studii genetice anterioare, au găsit „semne de matrilocalitate în mai multe cimitire din toată Marea Britanie, datând de la jumătatea şi până la sfârşitul Epocii Fierului” (din jurul anului 400 î.H.r şi după el), a subliniat Lara Cassidy.

Este „cât se poate de posibil ca acest sistem să fi fost practicat, de asemenea, la începutul Epocii Fierului (în jurul anului 800 î.Hr.) sau chiar mai devreme”, a adăugat ea.

Istoricii romani au notat în scrierile lor femeile celtice la conducere

Structurile sociale ale comunităţilor care populau Marea Britanie la începutul erei noastre sunt încă puţin cunoscute. O sursă importantă despre acestea provine de la istoricii romani, precum Tacitus şi Dion Cassius, care, în relatările lor despre cucerirea insulei (44 d.Hr. - 84 d.Hr.), menţionau mai multe femei care ocupau posturi de conducere.

Este şi cazul reginei Cartimandua, care a domnit timp de 30 de ani asupra tribului briganzilor, în nordul Angliei actuale, în secolul I d.Hr. Sau cel al Boadiceei, care a declanşat o răscoală împotriva ocupaţiei romane, jefuind şi incendiind mai multe oraşe, inclusiv Londinium, care a devenit ulterior Londra.

În „Comentarii despre războiul cu galii”, redactate cu peste un secol mai devreme, împăratul Iulius Caesar dezvăluia că femeile celtice participau la chestiunile publice, exercitau o influenţă politică şi practicau poliandria.

„Când romanii au ajuns acolo, au fost uimiţi să găsească femei care ocupau poziţii de putere”, însă acele relatări „nu sunt întotdeauna considerate ca fiind fiabile", a reamintit într-un comunicat Miles Russell, coautor al studiului publicat miercuri în revista Nature.

„S-a sugerat că romanii exagerau libertăţile de care se bucurau femeile britanice pentru a descrie astfel o societate neîmblânzită. Însă arheologia, precum şi genetica de acum înainte, arată că femeile erau influente în numeroase sfere ale vieţii din perioada Epocii Fierului. Este chiar posibil ca descendenţa maternă să fi fost principalul motor al identităţilor de grup”, a subliniat el.