Deşi nu mai există apă în acea zonă de pe Marte, testele de foraj şi analizele chimice efectuate de robotul Curiosity pe o serie de roci dense i-au determinat pe oamenii de ştiinţă să afirme că, în trecut, au fost întrunite condiţiile necesare pentru ca acel lac să susţină viaţa microbiană, în urmă cu aproximativ 3,6 miliarde de ani.
Rocile analizate conţin într-adevăr urme de carbon, hidrogen, oxigen, azot şi sulf şi "furnizează condiţii ideale pentru o viaţă microbiană elementară", afirmă autorii acestui studiu.
Rezultatele studiului au fost publicate în revista americană Science şi prezentate în cadrul unei reuniuni organizate de American Geophysical Union la San Francisco.
Mici forme de viaţă bacteriană, cunoscute sub numele de "chemolitoautotrofe", se dezvoltă în condiţii similare pe Terra şi se găsesc în general în peşteri sau sub nivelul mării, în cratere hidrotermale.
"Este cu adevărat identic cu mediul (care poate fi găsit) pe Terra", a declarat John Grotzinger, profesor de geologie la Instititul de Tehnologie din California, referindu-se la ceea ce a fost în trecut un lac cu apă rece, parcurs de curenţi şi înconjurat de munţi înzăpeziţi.
Deşi nicio formă de viaţă nu a fost detectată în acele roci, robotul Curiosity, care a forat în fragmente de gresie şi de argilit, a găsit minerale argiloase, care sugerează o interacţiune cu apa.
"Este pentru prima dată când găsim cu adevărat roci pe Marte care aduc dovada existenţei unor lacuri", a declarat la rândul său Sanjeev Gupta, profesor la Imperial College din Londra, coautor al studiului. "Este fantastic, pentru că aceste lacuri reprezintă un mediu ideal pentru ca o viaţă microbiană elementară să poată să se dezvolte şi să se conserve", a adăugat el.
