Oamenii de ştiinţă au identificat, în premieră, 12 zone din secvenţa ADN asociate cu vârsta la care un om are primul copil şi cu numărul total de copii pe care îi are de-a lungul vieţii. Acest studiu, la care au conlucrat peste 250 de sociologi, biologi şi geneticieni din mai multe instituţii din lume, a fost publicat marţi în jurnalul ''Nature Genetics'', informează Science Daily.
Despre comportamentul reproductiv s-a crezut până acum că este determinat de alegerile personale, circumstanţele sociale şi factorii de mediu. Însă, acest nou studiu arată că există şi o bază biologică pentru acesta.
Cercetarea realizată de oameni de ştiinţă de la Universitatea Oxford din Marea Britanie, Universitatea Groningen din Olanda şi de la Universitatea Uppsala din Suedia a presupus analiza a 62 de seturi de date cu informaţii provenite de la 238.064 de bărbaţi şi femei - pentru analizarea vârstei la care este născut primul copil - şi de la aproape 330.000 de bărbaţi şi femei - pentru analizarea numărului de copii născuţi.
Melinda Mills, profesoară la Universitatea Oxford, a declarat că în cadrul cercetării s-au descoperit cazurile unor femei care aveau variante de ADN responsabile de amânarea sarcinii, dar şi ''părţi'' ale codului ADN asociate cu apariţia mai târzie a menstruaţiei şi a menopauzei. Aceasta a precizat că astfel de informaţii vor putea fi folosite ''la un moment dat'' de medici pentru a răspunde femeilor care doresc să ştie ''cât de mult pot aştepta'' până să se gândească serios să rămână gravide.
Cercetarea demonstrează că variantele ADN care au legătură cu vârsta la care oamenii au primul copil sunt asociate cu alte caracteristici ce reflectă dezvoltarea reproductivă şi sexuală, precum vârsta la care fetele au prima menstruaţie, când se schimbă vocea la băieţi şi stadiul în care apare menopauza.
Nicola Barban de la Universitatea Oxford, a declarat că ''genele nu ne determină comportamentul, dar pentru prima dată am identificat zone din codul ADN care îl influenţează''.
Oamenii de ştiinţă au calculat că variantele din cele 12 zone ale ADN-ului pot prezice împreună mai puţin de 1% din termenul la care oamenii au primul copil şi a numărului de copii pe care îl concep. În lucrare se menţionează că deşi această cifră pare ''extrem de mică'', cercetarea demonstrează că în anumite cazuri în care variantele sunt combinate, se poate anticipa probabilitatea ca femeile să nu aibă nici un copil, mai arată sursa citată.
În plus, cercetătorii au identificat 24 de gene despre care cred că sunt responsabile de efectele celor 12 variante de ADN legate de comportamentul reproductiv, despre unele dintre acestea ştiindu-se deja că influenţează infertilitatea. Ca urmare, experţii consideră că ''o mai bună înţelegere a funcţiei acestor gene ar putea oferi noi perspective pentru tratamentele contra infertilităţii''.