Oamenii de știință au dezvăluit istoria vieții unui copil din era glaciară, care a trăit în sudul Italiei în urmă cu aproximativ 17.000 de ani, dezvăluind că, cel mai probabil, copilul a murit din cauza unei boli cardiace congenitale, potrivit Live Science.
Rămășițele mici ale micuțului au arătat, de asemenea, dovezi de dezvoltare slabă și consangvinitate, în timp ce o analiză ADN a arătat că copilul era de sex masculin și avea probabil ochi albaștri, piele închisă la culoare și păr creț de culoare brun închis până la aproape negru, potrivit unui nou studiu, publicat la 20 septembrie în revista Nature Communications.
Mauro Calattini, arheolog la Universitatea din Siena și unul dintre autorii studiului, a găsit mormântul copilului în 1998, în timp ce excava peștera Grotta delle Mura din Monopoli, un oraș din sud-estul regiunii Puglia, sau „călcâiul” cizmei Italiei.
Citește și
Mormântul era acoperit de două plăci de stâncă și conținea rămășițele scheletice bine conservate și intacte ale copilului. Nu existau obiecte funerare și aceasta a fost singura înmormântare descoperită în peșteră.
„Rareori avem ocazia să explorăm cu o asemenea precizie”
Este rar să găsești rămășițele bine conservate ale unui copil care a trăit la scurt timp după ultimul maxim glaciar, acum 20.000 de ani, când straturile de gheață erau la cea mai mare extindere. Locuri precum sudul Italiei erau puțin mai calde decât alte părți ale Europei continentale în acea perioadă și probabil au reprezentat un refugiu pentru oamenii care au îngropat băiețelul.
O analiză a scheletului a arătat că copilul a murit când avea aproximativ 1 an și 4 luni. Dinții copilului prezentau până la nouă linii accentuate, sau markeri ai dificultăților fiziologice, indicând faptul că acesta a avut parte de o viață dificilă, chiar în timp ce creștea în uter.
„Analiza detaliată a dinților bebelușului ne-a permis să deducem starea de sănătate și stresul experimentat de copil în timpul copilăriei și/sau de mama sa în timpul sarcinii - un lucru pe care rareori avem ocazia să îl explorăm cu o asemenea precizie”, au declarat coautorii principali ai studiului, Owen Alexander Higgins, arheolog la Universitatea din Bologna, și Alessandra Modi, antropolog la Universitatea din Florența, într-un e-mail pentru Live Science.
