
Dacă ședințele pe care le faceți la sală vi se pare că durează ore întregi, nu vă panicați. Cercetătorii au descoperit că persoanele cu o activitate fizică intensă experimentează o formă de dilatare temporală și rămân cu impresia că fac efort un timp mai îndelungat decât în realitate, scrie The Guardian.
Potrivit oamenilor de știință, adulții care au pedalat echivalentul a 4 km pe biciclete medicinale au avut senzația că timpul a încetinit.
Subestimarea duratei reale a fost de circa 10% durata pedalării.
„Oamenii au senzația că timpul curge mai încet în timpul exercițiilor. Această distorsiune poate afecta ritmul și plăcerea de a face activitate fizică”, a explicat Andrew Edwards, profesor de psihologie la Universitatea Canterbury Christ Church din Kent și autor principal al studiului.
Cum a fost pusă în evidență „dilatarea temporală” de la sală
În cadrul studiului, 33 de adulți activi din punct de vedere fizic au luat parte la trei probe de „ciclism” pe o bicicletă de exercițiu. Înainte, în timpul și după probă, aceștia au fost rugați să estimeze o perioadă de 30 de secunde.
Prima probă a fost efectuată individual. În cadrul celei de-a doua probe, subiecții au fost însoțiți de un adversar virtual pe ecranul bicicletei. La a treia încercare, participanților li s-a cerut să învingă adversarul virtual.
Conform concluziilor publicate în Brain and Behaviour, cercetătorii au constatat că adulții din cadrul experimentului au raportat că timpul părea să curgă lent atunci când făceau exerciții, dar nu înainte sau după.
Efectul a fost același la toate probele, ceea ce sugerează că adversarul virtual introdus pe ecranul bicicletelor nu a avut niciun impact vizibil.
Senzația de dilatare temporală nu pare să fie specifică ciclismului. Ea ar avea legătură cu intensitatea exercițiului sau cu gradul de disconfort al participanților, arată Andrew Edwards.
Însă momentan factorul ce determină schimbarea percepției asupra timpului nu a fost stabilit cu certitudine,
O ipoteză luată în calcul de Edwards este că, la intensități ridicate ale efortului, exercițiul face corpul mai conștient de durerea pe care o suportă, dând senzația că durata este mai lungă.
„Exercițiul, în special exercițiul intens, crește concentrarea asupra corpului, creând o conștientizare sporită a fiecărui moment. Asta face ca timpul să pară că se scurge mai lent”, a arătat el.
Cum explica Einstein pentru public efectele teoriei relativității în secolul trecut
Cercetătorii au comparat efectul pseudo-dilatării temporale cu teoria relativității a lui Albert Einstein, deși în cazul de față este vorba de o percepție subiectivă, care poate fi corectată cu ajutorul cronometrului, iar în cel de-al doilea caz, este vorba de un fenomen fizic obiectiv, care devine perceptibil pentru un observator extern atunci când subiectul se deplasează cu viteze foarte mari, comparabile cu viteza luminii.
Însuși Einstein, notează The Guardian, a dat o explicație amuzantă, în limbaj colocvial, teoriei sale, spunând:
„Când stai cu o fată drăguță timp de două ore crezi că a trecut doar un minut, dar când stai pe o sobă fierbinte timp de un minut simți că au trecut două ore. Asta e relativitatea”.
Revenind la studiul popularizat de publicația britanică, intensitatea exercițiului ar putea să nu fie singurul factor al percepției deformate.
În cercetările ulterioare asupra fotbaliștilor profesioniști, Edwards a constatat că ședințele de antrenament care implică o minge par să treacă mai repede decât antrenamentele cardio și sesiunile de analiză video.
„Dacă timpul pare să treacă mai lent, antrenamentele pot fi percepute ca fiind mai puțin plăcute. Deci, a face exercițiile fizice mai captivante ar putea ajuta oamenii să le practice în mod consecvent. Exercițiile repetitive sau neplăcute ar putea spori acest efect de încetinire a timpului, în timp ce aspectele plăcute l-ar putea reduce”, a estimat cercetătorul.