Crăciunul, una dintre cele mai iubite sărbători creștine, este celebrat pe 25 decembrie de majoritatea credincioșilor din întreaga lume, marcând nașterea lui Iisus Hristos. Totuși, această tradiție nu a existat dintotdeauna, iar alegerea datei și originile acestei sărbători sunt strâns legate de influențele din lumea antică greco-romană.
Deși primii creștini nu marcau ziua nașterii lui Iisus, sărbătoarea ar fi început să fie celebrată în secolul al II-lea. Data de 25 decembrie nu este menționată în textele biblice, iar unii istorici sugerează că nașterea ar fi avut loc primăvara, mai aproape de Paște. Alegerea lunii decembrie are însă legături cu tradițiile romane și culturale din acea perioadă.
Potrivit istoricilor, există mai multe motive pentru stabilirea Crăciunului pe această dată. Sextus Julius Africanus, un istoric creștin roman, a susținut că Iisus a fost conceput pe 25 martie, considerată de el și ziua creației lumii. Calculând nouă luni pentru sarcină, nașterea ar fi avut loc pe 25 decembrie, scrie Britannica.
De asemenea, în Imperiul Roman păgân, 25 decembrie era ziua celebrării Soarelui Neînvins (Sol Invictus), simbolizând revenirea zilelor mai lungi după solstițiul de iarnă. Această sărbătoare coincidea cu Saturnalia, un festival al bucuriei, schimbului de cadouri și banchetelor. Tot în această perioadă se marca ziua de naștere a zeului Mithra, o divinitate a luminii, venerată de soldații romani.
În anul 336, Biserica din Roma a început să marcheze oficial Crăciunul pe 25 decembrie, sub influența împăratului Constantin, care adoptase creștinismul ca religie oficială. Alegerea datei ar fi putut avea și un scop strategic, încercând să diminueze popularitatea tradițiilor păgâne. În ciuda acestei decizii, data nu a fost acceptată imediat în întregul Imperiu Roman, iar în partea estică, mulți au continuat să celebreze nașterea lui Iisus pe 6 ianuarie. Abia în secolul al IX-lea Crăciunul a devenit o sărbătoare importantă pentru întreaga lume creștină.