De ce ni se face, de fapt, ”piele de găină”

Dacă cineva ți-ar plimba un cub de gheață pe ceafă, ai simți imediat cum ți se ridică părul pe tine. Piloerecția – adică ceea ce numim piele de găină – este un fenomen comun, dar puțini se întreabă de ce se întâmplă. La urma urmei, nu pare să aibă vreun beneficiu clar pentru pielea noastră, scrie iflscience.com.

Pielea de găină și creșterea părului

Piloerecția este declanșată de sistemul nervos simpatic, care controlează reacțiile involuntare ale corpului. Micii mușchi atașați de firele de păr – arrector pili – se contractă, făcând părul să stea drept. De obicei, nu putem controla voluntar acest proces, deși unele persoane au această abilitate neobișnuită.

Un studiu din 2020, publicat în Cell, a arătat că nervii simpatici se află în jurul celulelor stem din foliculii de păr, cele care produc păr pe tot parcursul vieții. În perioade prelungite de frig, această activitate nervoasă stimulează regenerarea foliculilor și creșterea unui nou strat de păr.

"Este un mecanism în două etape: pielea de găină oferă un răspuns rapid la frig, dar dacă expunerea la temperaturi scăzute durează, celulele stem încep să regenereze foliculii și să producă mai mult păr," explică Yulia Shwartz, cercetător la Universitatea Harvard și coautoare a studiului.

Descoperirea acestui mecanism a dus la speculații că pielea de găină ar putea fi cheia unor tratamente pentru căderea părului, vindecarea arsurilor sau chiar anumite tipuri de cancer.

Pielea de găină și emoțiile intense

Nu doar frigul ne face pielea de găină. Unii oameni sunt mai predispuși să simtă acest efect atunci când ascultă muzică sau își imaginează scenarii intense – fenomen numit frison sau "orgasmul pielii".

Un studiu din 2016 a arătat că persoanele care simt fiori pe șira spinării au mai multe conexiuni între cortexul auditiv și regiunile creierului asociate procesării emoțiilor. Acest lucru le permite să trăiască mai intens experiențele emoționale.

Neurologul Adam Zeman, autorul cărții The Shape of Things Unseen: A New Science Of Imagination, a discutat acest fenomen într-un interviu pentru revista CURIOUS de la IFLScience.

"Un studiu remarcabil de imagistică cerebrală realizat de Anne Blood și Robert Zatorre a analizat exact acest fenomen – pielea de găină!" spune Zeman. "Au cerut muzicienilor să identifice pasaje muzicale care le provoacă fiori pe șira spinării. Aceste reacții sunt extrem de personale, dar surprinzător de constante pentru fiecare individ."

"Au comparat activitatea creierului în timp ce participanții ascultau fragmente muzicale care provocau frisoane și altele neutre. Rezultatele au arătat că muzica ce dă fiori activează intens rețele cerebrale profunde asociate cu recompensele – aceleași implicate în plăceri precum ciocolata sau sexul. Să localizezi o experiență atât de trecătoare, dar intensă, în creier este o adevărată realizare."