Cum îți pot salva viața virușii ascunși în capul de duș și în periuța de dinți

Mediul cald și umed al capului de duș și al periuței de dinți reprezintă locul perfect de reproducere pentru microbi, iar un nou studiu a identificat sute de viruși care trăiesc acolo, demonstrând biodiversitatea vastă care poate fi găsită în locuințe. Cu toate acestea, acești viruși nu sunt de tipul celor care vă vor provoca răceala sau gripa comună (sau mai rău), ba chiar ar putea salva vieți, notează CNN.

Numiți bacteriofagi, sau fagi pe scurt, ei sunt inamicii naturali ai bacteriilor. Fiecare fag minuscul, cu aspect de trepied, a evoluat pentru a vâna, ataca și înghiți o anumită specie bacteriană.

„Numărul de viruși pe care i-am găsit este absolut incredibil”, a declarat Erica Hartmann, profesor asociat la Școala de Inginerie McCormick a Universității Northwestern, care a coordonat studiul. „Am găsit mulți viruși despre care știm foarte puțin și mulți alții pe care nu i-am mai văzut până acum. Este uimitor cât de multă biodiversitate neexploatată este în jurul nostru.”

Cercetătorii de la universitate au studiat mostre de biofilme - comunități de microorganisme lipicioase atașate de o suprafață - de pe 34 de periuțe de dinți și 92 de capete de duș pentru a ajunge la concluziile lor, care au fost publicate miercuri în revista Frontiers in Microbiomes.

Ei colectaseră deja probele în cadrul unui studiu anterior care a investigat tipurile de bacterii care locuiesc în aceste obiecte pe care le folosim în fiecare zi.

„Unul dintre lucrurile pe care am început să le putem face este, din aceleași tipuri de probe, să analizăm nu doar ce bacterii sunt acolo, ci și ce bacteriofage”, a declarat Hartmann pentru CNN.

Bacteriofagele, o potențială soluție pentru rezistența la antibiotice

Bacteriofagele sunt deja utilizate în studiile clinice ca o potențială soluție la problema în creștere a rezistenței la antibiotice. Prin infectarea și replicarea în interiorul unei bacterii gazdă, fagii ar putea ucide agenții patogeni și ar putea constitui baza unor noi medicamente pentru tratarea bacteriilor rezistente la antibiotice sau a superbacteriilor.

„Există, de asemenea, interes pentru conceperea unor medicamente poate mai sofisticate, astfel încât, în loc să luați un antibiotic cu spectru larg și să vă distrugeți întregul microbiom, să puteți lua acest medicament care să afecteze doar agentul patogen și să lase restul microbiomului intact”, a declarat Hartmann.

Numai în Statele Unite, în fiecare an apar peste 2,8 milioane de infecții rezistente la antimicrobiene, în timp ce Organizația Mondială a Sănătății cataloghează această problemă drept una dintre cele mai mari amenințări la adresa sănătății publice la nivel mondial, deoarece ar putea face ca tratamentele medicale standard, precum intervențiile chirurgicale, operațiile cezariene și chimioterapia, să devină mult mai riscante.

Prin secvențierea ADN-ului bacteriilor și apoi examinarea fagilor corespunzători cu ajutorul unor „analize computerizate destul de complicate”, cercetătorii „au reușit să ne spună foarte multe despre ceea ce se află de fapt acolo”, a declarat Joe Parker, cercetător principal la Centrul Național pentru Inovare în Biofilme din Regatul Unit, care nu a fost implicat în studiu.

În total, cercetătorii spun că au identificat 614 viruși diferiți în probe, deși Hartmann a adăugat că probabil au fost mult mai mulți prezenți, deoarece aproape fiecare probă conținea o constelație unică de microbi.

Parker remarcă faptul că cercetătorii au identificat probabil „un minim de 22 de viruși bacterieni diferiți (fagi) în aceste probe și, în funcție de unde tragi linia în ceea ce privește analiza datelor, care este un model computerizat, ar putea exista peste 600 de tipuri diferite de fagi”.

Pe capetele de duș, mulți dintre microbi proveneau din surse de apă, în timp ce cei de pe periuțele de dinți proveneau dintr-un amestec de salivă umană și mediul înconjurător.

„Există o cantitate enormă de diversitate microbiană. Și pentru fiecare bacterie, există potențial zeci, sute sau chiar mii de viruși care o infectează”, a spus Hartmann, menționând că și virușii suferă mutații foarte rapide.

Ea a emis ipoteza că o bacterie din gură s-ar putea transfera pe periuța de dinți, luând virușii cu ea - iar aceștia ar putea continua să evolueze pe periuța de dinți.

„Astfel, este posibil să existe viruși care sunt practic endemici pe periuța de dinți și care nu se găsesc nicăieri altundeva pe Pământ”, a spus ea. „Nu știm asta, aceasta este doar o ipoteză care ar putea explica cantitatea enormă de varietate”.

Deși ideea că locuințele noastre adăpostesc atât de multe creaturi minuscule poate părea tulburătoare, Hartmann crede că ar trebui să învățăm să ne apreciem micii oaspeți.

„Microbii sunt peste tot, tot timpul... Nu am fi capabili să ne digerăm mâncarea sau să ne apărăm de infecții dacă nu am avea microbii noștri”, a declarat Hartmann. „Oricât de mult am putea reacționa inițial cu un mic factor de dezgust, cred că este foarte important să abordăm lumea microbiană cu un sentiment de uimire și de curiozitate că acestea sunt de fapt lucruri care fac o cantitate enormă de bine și adăpostesc un potențial enorm pentru biotehnologie.”