Recomandare din top articole
Amintirile evoluează de-a lungul vieții noastre, schimbându-se pe măsură ce învățăm și experimentăm lucruri noi și pe măsură ce ne reamintim un anume moment din trecut în mod repetat. Apoi, amintirile se degradează pe măsură ce îmbătrânim.
Anterior, oamenii de știință au crezut că această maleabilitate era rezultatul schimbărilor din celulele creierului care au codificat inițial memoria și au crezut că aceste celule stocau doar o copie a fiecărei amintiri din creier. Cu toate acestea, noile cercetări sugerează că acest lucru ar putea să nu fie adevărat, potrivit Live Science.
Oamenii de știință au descoperit că, la rozătoare, creierul stochează cel puțin trei copii ale unei anumite amintiri, codificând-o în mai multe locuri din organ.
Aceste copii sunt codificate de diferite grupuri de neuroni din hipocampus, o regiune a creierului esențială pentru învățare și memorie. Copiile variază în ceea ce privește momentul în care sunt create, cât timp durează și cât de modificabile sunt de-a lungul timpului.
De ce unele amintiri sunt mai vii și altele sunt mai estompate
În noul studiu, publicat la 16 august în revista Science, oamenii de știință au arătat că, pe măsură ce șoarecii codifică noi amintiri, ei creează mai întâi așa-numiții neuroni născuți timpuriu. Acești neuroni sunt responsabili pentru stocarea unei copii pe termen lung a memoriei care este inițial slabă, dar devine mai puternică în timp.
Urmează neuronii de mijloc, care sunt mai stabili de la început, urmați de neuronii tardivi care codifică de la început copii foarte puternice ale unei amintiri. Cu toate acestea, această forță se estompează în timp.
Citește și
Cercetătorii au descoperit aceste rezultate prin examinarea activității diferitelor grupuri de neuroni din hipocampus după ce șoarecii au îndeplinit diverse sarcini de memorie. Aceste sarcini implicau învățarea de a evita situațiile dăunătoare, cum ar fi primirea unui șoc electric la picioare, înainte de a fi confruntați cu aceeași sarcină mai târziu.
Autorii studiului au sugerat că modul în care aceste trei grupuri de neuroni funcționează pe scări de timp diferite poate ajuta la explicarea modului în care creierul reglează amintirile în timp. Cu toate acestea, nu este încă clar cum anume interacționează acești neuroni între ei pentru a facilita acest lucru, a declarat pentru Live Science coautorul studiului Flavio Donato, profesor asistent de neurobiologie la Universitatea din Basel din Elveția.
Noile descoperiri ar putea ajuta la tratarea PTSD
În special, amintirile stocate de neuronii născuți târziu au fost mai plastice, sau maleabile, decât cele ale neuronilor născuți devreme, a constatat echipa. Acest lucru sugerează că la începutul formării memoriei - când neuronii născuți timpuriu domnesc - informațiile stocate rămân destul de stabile în timp, în timp ce amintirile stocate mai târziu sunt mai ușor deformate de informații noi.
Citește și
Recomandare din top articole
Dacă același fenomen se întâmplă la oameni, această descoperire ar putea duce într-o zi la dezvoltarea de noi terapii pentru anumite tulburări, a declarat Donato.
De exemplu, în tulburarea de stres posttraumatic (PTSD), oamenii suferă de amintiri intruzive, adică amintiri nedorite și dureroase ale unui eveniment traumatic. Poate că ar putea fi conceput un medicament care să activeze preferențial neuronii născuți târziu, care sunt mai plastici și, prin urmare, mai receptivi la psihoterapie, a spus el.
Cercetătorii cred că putem ajunge, în timp, să ne rescriem amintirile
Între timp, în cazul persoanelor cu pierderi de memorie cauzate de demență, un alt tip de medicament ar putea stimula activitatea neuronilor născuți timpuriu, ale căror date sunt stocate mai rigid. În linii mari, astfel de tratamente ar manipula proprietățile unei amintiri prin selectarea tipului de neuron care este utilizat pentru a o codifica în creier, a explicat Donato.
„Simt că avem acum puncte de intrare biologice pentru a modula plasticitatea memoriei într-un mod care ne-ar putea permite să o împingem spre a fi mai mult sau mai puțin plastică, pentru a o păstra sau pentru a o rescrie practic”, a spus Donato.
