Resturi de mâncare de acum 2.300 de ani găsite într-o amforă din Sicilia. Ce mâncau oamenii care trăiau pe insulă
Publicat acum 5 ore si 59 minute
Afirmaţia a fost făcută miercuri în cadrul unei conferinţe a Diviziei pentru Ştiinţe Planetare a Societăţii Astronomice Americane. Ipoteza vine în urma unor calcule făcute de oamenii de ştiinţă, care sunt convinşi că au dreptate. "Diamantele ar fi ca cele de aici, doar că ceva mai dense" spune Delitsky.
Datele sunt însă pur teoretice, deoarece nu au fost detectate, fotografiate sau colectate diamante. Totul a plecat de la nişte presupuse acumulări de carbon, care, dacă s-ar scufunda în adâncurile planetelor, ar putea da naştere la diamante.
Colegii lor de breaslă au primit cu interes informaţiile, însă şi cu o consistentă doză de scepticism. "Dacă sunt diamante, ar fi de dimensiunile gheţarilor de aici. Astfel de structuri ar cădea în interiorul planetei, secând straturile superioare de carbon, ceea ce nu este cazul" afirmă Tristan Guillot, cercetător planetar la Observatorul Coasta de Azur din Franţa, citat de CNN.
Peter Read, profesor de fizică la Oxford, consideră varianta ca fiind "plauzibilă", însă pietrele preţioase ar fi diferite de cele de pe Terra. Mai degrabă ar exista nori denşi, cu o concentraţie mare din materia care formează diamantele. "Sunt probabil metode mai simple şi mai ieftine de a obţine diamante, decât să mergem pe Uranus şi Neptun" a mai spus Read.
Mai multe informaţii despre Jupier şi Saturn vom obţine în anii următori, atunci când sunt programate să ajungă două nave care vor analiza compoziţiile planetelor. Chiar dacă nu vor putea identifica diamante, se crede că vor putea furniza informaţii preţioase despre zonele cu densitate diferită, acolo unde se crede că ar putea fi pietrele preţioase.
