Cele mai bune vești din știință în 2024. De la orașul mayaș descoperit din greșeală, la racheta reutilizabilă a lui Elon Musk

O eclipsă totală de lună văzută de milioane de oameni, un oraș pierdut, descoperit din greașeală, și speranță pentru rinocerul alb aproape dispărut, știința ne-a dat multe motive de entuziasm în 2024. Una dintre cele mai importante știri relatate de presa din toată lumea a fost despre racheta reutilizabilă lui Elon Musk, un pas uriaș spre a face călătoria spațială mai ieftină și mai ușoară. Avem, așadar, motive de sărbătorit. BBC a făcut o listă cu șapte cele mai bune vești care au venit de la oamenii de știință în 2024. 

Rachetele reutilizabile, mai aproape de realitate

În octombrie, racheta Starship, dezvoltată de compania lui Elon Musk, a devenit prima rachetă reutilizabilă din lume. După separarea cu succes a celor două trepte ale rachetei,  treapta inferioară s-a întors la turnul de lansare, în loc să se prăbușească în mare, și o pereche uriașă de brațe mecanice a prins-o în cleștii ei. 

„E o zi pentru cărțile de istorie”, spuneau atunci inginerii de la SpaceX, potrivit BBC. 

Astfel, visul lui Elon Musk de a dezvolta o rachetă reutilizabilă și ușor de lansat pentru misiuni pe Lună, sau chiar pe Marte, a devenit mai aproape de realitate. 

Citește mai multe aici: VIDEO. Premieră pentru SpaceX. A reușit să prindă din zbor o parte din mega-racheta sa Starship

Creierul muștelor, analizat în detaliu 

Muștele pot zbura, pot plana și masculii chiar cântă melodii de dragoste pentru a-și atrage partenerele de împerechere - toate acestea cu un creier care e mai mic decât un gămălia un ac, relatează BBC. 

Însă abia în octombrie anul acesta, oamenii de știință care studiau creierul unei muște de fructe au cartografiat poziția, forma și conexiunile celor 130.000 de celule care compun organul și celor 50 de milioane de conexiuni. 

A fost cea mai detaliată analiză a creierului unui animal adult făcută vreodată și un expert neurobiolog a spus că este în același timp un „pas uriaș” pentru înțelegerea propriilor creiere. Unul dintre liderii cercetării a spus că va oferi noi analiza va oferi noi informații despre „mecanismul din spatele gândirii”. 

Orașul mayaș, de mărimea Bucureștiului, descoperit „din greșeală”

BBC ne propune un exercițiu de imaginație: închipuiți-vă că ați căutat ceva pe Google, ajungeți la pagina 16 din rezultate când ce vedeți? Cumva un oraș mayaș pierdut?

Asta i s-a întâmplat lui Luke Auld-Thomas, un doctorand la Universitatea Tulane din SUA, care a descoperit întâmplător o scanare laser realizată de o organizație de mediu din Mexic. Prin scanarea Lidar se emit impulsuri laser pentru a se cartografia terenul sub vegetație. 

Când a procesat datele cu metodele folosite de arheologi, doctorandul a văzut ce alții au ratat: un oraș antic uriaș, care la apogeul său a fost locuit de 50 de mii de oameni, între anii 750 - 850 după Hristos. 

În orașul Valeriana, care a fost îngropat de jungla din Mexic, arheologii au descoperit piramide, terenuri de sport și amfiteatre. 

Prima fertilizare in vitro a unui rinocer alb

Mai sunt doar doi rinoceri albi nordici în toată lumea, însă oamenii de știință au încercat să salveze specia prin fertilizare in vitro și au reușit, cu succes, să transfere un embrion de rinocer într-o mamă surogat. 

La procedură s-a folosit o femelă dintre rinocerii alb sudici, o sub-specie înrudită cu rinocerul alb nordic, din care mai sunt mii. A fost nevoie de 13 încercări până la obținerea unei sarcini. Mama surogat a murit din cauza unei infecții, dar autopsia a arătat că bebelușul, un mascul, creștea și avea 95% șanse să se nască viu, ceea ce le-a spus oamenilor de știință că pot obține o sarcină viabilă prin fertilizare in vitro. 

Mai există 30 de embrioni de rinocer alb nordic și pasul următor este să fie transferați și aceștia în uterul mamelor surogat. 

Citește mai multe aici: Ultimii doi rinoceri albi nordici de pe planetă sunt femele. Cum vor cercetătorii să salveze specia de la dispariţie

Eforturile de conservare dau rezultate 

Activitatea umană a dus la pierderi de specii „catastrofice”, spune organizația WWF, însă un studiu de zece ani a arătat că acțiunile de conservare sunt eficiente în reducerea pierderilor biodiversității. 

Oameni de știință de la zeci de institute de cercetare au analizat 665 de măsuri de conservare din diferite țări și oceane și au descoperit că au avut un efect pozitiv în două din fiecare trei cazuri. 

Măsuri precum protejarea somonului de Chinook, la eradicarea algelor invazice, autorii studiului au fost că descoperirile lor sunt „o rază de speranță” pentru cei care și-au dedicat viața protecției animalelor și plantelor. 

Eclipsa solară care a hipnotizat milioane

Zeci de milioane de oameni din Mexic, SUA și Canada au fost cu ochii lipiți de cer, la propriu, în timpul eclipsei totale de soare. Fenomenul astronomic, în care Luna se așează între Soare și Pământ, are loc cam la 18 luni, însă cel mai adesea poate fi văzut doar din zone nepopulate. 

Aproximativ 31,6 milioane de persoane locuiesc în traiectoria de lipsă totală a soarelui, zona în care luna a obturat complet soarele în 8 aprilie 2024. 

Citește mai multe aici: Eclipsa totală de Soare, astăzi, 8 aprilie 2024, transmisă LIVE de NASA. Momentul fenomenului spectaculos surprins pe cer

Sicomorul Robin Hood dă semne de viață

Arborele din strâmtoarea Sycamore era vizitat de milioane de oameni anual. Faimos pentru așezarea lui într-o gaură din Zidul lui Hadrian, națiunea a reacționat cu șoc și uluire când a fost tăiat în 2023, peste noapte, potrivit BBC. 

În luna martie a acestui an însă, din crengile salvate ale copacului au prins rădăcini. Crenguțe și semințe care au căzut la pământ o dată cu arborul au fost salvate de Fondul Național de Mediu. Acum, noile rădăcini sunt dăruite atât cetățenilor, cât și organizațiilor care și le doresc ca „arbori ai speranței”. 

Citește mai multe aici: „Copacul lui Robin Hood", un arbore bătrân de aproape 200 de ani, simbol în Marea Britanie, a fost tăiat de un adolescent