O reţea de peşteri descoperită pe o insulă îndepărtată din Patagonia ar putea furniza noi informaţii despre modul în care s-au format continentele Terrei, potrivit unui nou studiu realizat de cercetători din Franţa şi Chile, informează Reuters, conform Mediafax.
Cercetătorii au descoperit săptămâna aceasta, în timpul unei călătorii spre insula Diego de Almagro, în sud-vestul coastei statului Chile, o reţea de aproximativ 20 de peşteri formate în calcar.
Cercetătorii au făcut scufundări pentru a ajunge la peşteri, unele având o adâncime de circa 50 de metri.
Ei au descoperit în aceste peşteri desene realizate pe pereţi, dar şi fragmente de oase, lăsate în urmă de populaţia indigenă Kawesqar, cu ajutorul cărora ar putea data cavernele.
"Poţi realiza modele ale zonelor unde s-au fragmentat continentele, iar acesta ar putea fi unul dintre acele locuri", a spus speologul Natalia Morata.
Expediţia este cea mai recentă dintr-o serie a asociaţiei French Centre Terre, ce a descoperit în aceste peşteri tipuri de roci care în mod normal se găsesc în zone mai temperate.
Aceste roci ar putea oferi informaţii despre modul în care s-au separat continentele.
Continentele de pe planeta noastră au fost unite pentru ultima oară în urmă cu circa 300 de milioane de ani, când formau un singur supercontinent, denumit Pangeea.
Continentele Terrei se află într-o mişcare permanentă, influenţată de mişcarea plăcilor tectonice. Ele generează formaţiuni spectaculoase, precum Dorsala Atlantică, unde s-a format Islanda, şi coasta Japoniei, unde două plăci tectonice majore se întâlnesc.
Geologii cred că, de-a lungul timpului, aceste plăci tectonice au unit continentele, periodic, dând naştere unor supercontinente ipotetice: Nuna, în urmă cu 1,8 miliarde de ani, Rodinia, în urmă cu 1 miliard de ani, şi Pangeea, în urmă cu 300 de milioane de ani.
