Planeta Marte dispune de numeroase depozite de gheaţă în afara zonelor polare, aflate uneori la adâncimi de doar 1 sau 2 metri, care reprezintă preţioase resurse potenţiale de apă, uşor accesibile, pentru viitoarele misiuni cu echipaje de astronauţi, se afirmă într-un studiu publicat în revista Science.
Această gheaţă, care pare relativ „tânără”, ar putea, de asemenea, să dezvăluie istoria climatică a planetei Marte, deocamdată neelucidată, informează AFP.
Oamenii de ştiinţă au identificat opt zone în care fenomenul de eroziune a expus, pe pante accentuate, cantităţi importante de gheaţă, aflate aproape de suprafaţa planetei. Studiul se bazează pe datele culese de Mars Reconnaissance Orbiter (MRO), o sondă spaţială lansată de NASA în anul 2005.
„Acest tip de gheaţă este mai răspândit decât credeam noi în trecut”, a explicat unul dintre savanţi, Colin Dundas, geolog la Institutul american de geofizică (US Geological Survey).
Existenţa gheţei în solul marţian este cunoscută de multă vreme, însă numeroase întrebări continuă să existe în ceea ce priveşte grosimea ei, suprafaţa pe care se întinde şi gradul ei de puritate, au explicat cercetătorii americani.
Polii marţieni sunt acoperiţi cu gheaţă, iar sonda MRO, aflată pe orbita planetei, a detectat prezenţa unor depozite de gheaţă cu grosimi consistente, îngropate aproape peste tot pe Marte. Acea descoperire a făcut obiectul unui studiu publicat în revista Science în anul 2010.
Oamenii de ştiinţă au lansat atunci ipoteza potrivit căreia ar fi vorba despre rămăşiţele unor gheţari care au existat în urmă cu milioane de ani, când axa de rotaţie a lui Marte şi orbita planetei erau diferite.
