Un nou studiu științific arată că numărul deceselor provocate de temperaturile ridicate consemnate în Europa în anul 2023 a fost mai mare de 47.000, transmite Agerpres, care citează DPA.
Studiul a apărut luni în publicația "Nature Medicine" și a fost realizat de Institutul pentru Sănătate Globală din Barcelona.
El semnalează, totodată, o creștere a toleranței oamenilor la căldură.
Grupul internațional de cercetători, care a folosit date Eurostat, a analizat informațiile referitoare la 96 de milioane de decese pentru a estima mortalitatea legată de vremea caniculară în cursul lui 2023 pentru 823 de regiuni şi 35 de ţări europene.
Conform rezultatelor, în Europa s-au produs anul trecut 47.690 de decese în relație cu căldura. Este a doua cea mai ridicată mortalitate de la începutul desfășurării unor astfel de estimări, în anul 2015.
Cea mai mare mortalitate atribuită caniculei a fost estimată pentru anul 2022.
Țările în care căldura ucide cei mai mulți oameni sunt în sudul Europei
Țările cu cel mai mare nivel al mortalității legate de căldură sunt în sudul Europei, arată noul studiu.
Este vorba despre Grecia, cu 393 de decese la 1 milion de locuitori, Bulgaria (229), Italia (209) şi Spania (175).
Spre comparație, rata deceselor imputabile temperaturilor ridicate în Germania a fost estimată la 76 de decese la 1 milion de locuitori în 2023.
"Rezultatele noastre arată că există procese societale de adaptare la temperaturile ridicate în acest secol, care au redus semnificativ vulnerabilitatea la căldură şi povara mortalității din verile recente, în special în rândul celor vârstnici", a declarat Elisa Gallo, coordonatoarea echipei din Barcelona.
Ea a precizat că temperatura de mortalitate minimă a crescut gradual, în medie, pe întreg continentul începând cu anul 2000, de la 15 grade Celsius în perioada 2000 - 2004, la 17,7 grade Celsius în perioada 2015 - 2019.
Acest indicator reprezintă temperatura la care riscul de mortalitate este cel mai redus.
"Acest lucru arată că suntem mai puțin vulnerabili la căldură decât eram la începutul secolului.
Motivele țin de progresul socio-economic general, de îmbunătățirea comportamentelor individuale şi a măsurilor de sănătate publică, precum planurile de prevenție a căldurii implementate după vara cu temperaturi record din 2003", a adăugat Elisa Gallo.
