Cât de cald era pe Pământ cu milioane de ani în urmă și ce înseamnă pentru omenire creșterea temperaturilor de la an la an

Recordurile climatice sunt doborâte unul după altul. Lumea tocmai experimentează cele mai calde temperaturi înregistrate vreodată, în mijlocul unui șir de luni record care au urmat celui mai fierbinte an al planetei. Dar cum se compară această cascadă de noi maxime termice în era modernă cu istoria profundă a Pământului?

Cei care studiază clima din trecut, din epocile dinaintea termometrelor și a sateliților – o practică cunoscută sub numele de paleoclimatologie – constată că temperaturile de astăzi nu sunt deloc remarcabile. De exemplu, Eocenul, o epocă care a durat de la 56 de milioane de ani până la 34 de milioane de ani în urmă, a fost „cu mult mai fierbinte” decât astăzi, cu aproximativ 10-15°C, potrivit lui Matthew Huber, expert în climatologie la Universitatea Purdue din SUA, scrie The Guardian.

Dar, foarte important, în intervalul de timp în care oamenii au evoluat și au format societăți organizate, climatul global de astăzi – mai cald în medie cu 1 grad decât perioada preindustrială înainte ca oamenii să înceapă să ardă cantități uriașe de combustibili fosili – este de neegalat. Nu a fost la fel de cald ca în zilele noastre de cel puțin 125.000 de ani, înainte de ultima eră glaciară și, cel mai probabil, chiar cu cel puțin 1 milion de ani în urmă.

„Oamenii nu s-au confruntat cu un asemenea climat de-a lungul istoriei noastre lungi; începem să atingem temperaturi fără precedent”, a spus Huber. „Nu este ca și cum vom dispărea cu toții, dar avem de a face cu un climat cu care omenirea nu este obișnuită”.

Pământul a avut numeroase fluctuații climatice marcate de erele glaciare de-a lungul istoriei sale lungi, dar, din fericire pentru omenire, în ultimii 10.000 de ani, condițiile au fost relativ stabile.. Temperatura plăcută și liniile de coastă stabile au permis omenirii să înflorească, construind mari orașe de coastă, autostrăzi și cultivând terenuri agricole fertile.

„Clima a fost stabilă, iar oamenii s-au putut stabili într-un singur loc și civilizația a înflorit”, a spus Huber.

Cum arătau continentele și liniile de coastă cu aproximativ 21.000 de ani în urmă. Foto: The Guardian

„Nu există o temperatură perfectă pentru Pământ, dar există pentru noi, oamenii”

Dar acum suntem smulși din era noastră, Holocenul – deși unii oameni de știință preferă un termen nou, Antropocen. Pe măsură ce temperatura globală se apropie de pragul de 1,5 °C mai caldă decât în ​​vremurile preindustriale, aceasta devine asemănătoare cu clima din Pleistocen, o perioadă a mamuților lânoși și a leneșilor giganți cu până la 2,5 milioane de ani în urmă. Dacă va fi cu 3 grade mai cald, ceea ce s-ar putea întâmpla în acest secol dacă emisiile nu sunt reduse rapid, ne apropiem de clima din Miocen, care a început acum aproximativ 23 de milioane de ani.

Aceasta este o analogie neliniștitoare, deoarece aceste condiții din trecut aveau niveluri ale mării cu zeci de metri mai înalte decât în ​​prezent, cu puțină gheață la poli și faună și floră complet diferite.

„Nu există o temperatură perfectă pentru Pământ, dar există pentru noi, oamenii”, spune Katharine Hayhoe, un expert în climă de la Nature Conservancy . „Suntem perfect adaptați la condițiile noastre actuale. Două treimi din cele mai mari orașe ale lumii sunt situate la un metru de nivelul mării”.

„Ce se întâmplă când nivelul mării crește cu un metru sau mai mult, așa cum se poate întâmpla în acest secol? Nu putem să luăm Shanghai sau Londra sau New York și să le mutăm. Majoritatea terenurilor noastre arabile sunt deja alocate și cultivate cu grijă.”

Oamenii de știință care studiază climatele din trecut – de la analiza inelelor copacilor, nucleele de gheață adânci, sedimentele oceanelor și alte dovezi – spun că ceea ce este și mai remarcabil decât temperatura în sine este cât de repede s-a schimbat.

Ce înseamnă pentru omenire creșterea temperaturilor de la an la an

În timpul unei perioade numite maximul termic Paleocen-Eocen, care a avut loc acum aproximativ 55 de milioane de ani, temperaturile au crescut cu cel puțin 5 ° C, pe măsură ce dioxidul de carbon a inundat atmosfera - dar această schimbare s-a desfășurat de-a lungul a mii de ani. În schimb, lumea modernă s-a încălzit cu peste 1C în puțin mai mult de un secol.

„Aproximativ o sută de ani reprezintă mai puțin de o clipire de ochi în istoria Pământului”, a spus Lina Pérez-Angel, paleoclimatolog la Universitatea Brown. „Nu există nimic în istoria Pământului care să arate că o schimbare care se întâmplă atât de repede, este ceva normal. De obicei, aceste schimbări durează mult, lucrurile se pot adapta. În acest moment, ritmul schimbării este una dintre cele mai mari preocupări pe care le avem.”

Este „greu să găsești analogii” în care rata schimbării a fost atât de rapidă, spune Jason Smerdon, un cercetător în domeniul climei la Universitatea Columbia. „Dacă ritmul schimbării temperaturii care iese dintr-o epocă de gheață este ca un pieton care merge pe stradă, atunci ritmul schimbării pentru noi pentru a ajunge la 3°C până în 2100 ar fi ca o mașină care trece cu cel puțin 200 km/h”, a spus Smerdon.

O altă abatere de la trecut este motivul schimbării temperaturii. Activitatea vulcanică, apropierea soarelui și alți factori au influențat schimbările climatice din trecut, dar un mijloc major de control al temperaturii a fost eliberarea și absorbția dioxidului de carbon, un gaz care captează căldura.

Anterior, forțele naturale au făcut ca carbonul să fie absorbit de oceane și păduri, provocând micșorarea sau creșterea calotelor glaciare și influențând nivelul mării. Dar acum, pentru prima dată, o singură specie modifică radical și rapid cantitatea de carbon eliberată prin arderea petrolului, cărbunelui și gazului, precum și prin defrișări.

Ultima dată când nivelurile de dioxid de carbon au fost atât de mari, ceea ce a cauzat încălzirea atmosferei și a oceanelor, a fost acum aproximativ 3 milioane de ani. Înainte cu aproximativ 800.000 de ani în urmă, concentrația atmosferică de CO 2 nu a fost niciodată mai mare de 300 de părți per milion – această rată a depășit acum 400 ppm.

Toate acestea ar trebui să oblige la acțiuni urgente, spun experții.

„Schimbarea [temperaturilor globale] nu este o surpriză”, a spus Smerdon. „Ceea ce este o surpriză este că continuăm să facem acest lucru fără a acționa pentru a răspunde provocării. Acest lucru este în controlul nostru. Este ca și cum te-ai lovi în față cu un ciocan – poți alege să nu mai faci asta.”