Persoanele cu grupa de sânge A au o probabilitate mai mare de a suferi un accident vascular cerebral (AVC) înainte de vârsta de 60 de ani, comparativ cu persoanele cu alte grupe de sânge, arată cercetările.
Grupele de sânge descriu varietatea complexă de substanțe chimice afișate pe suprafața globulelor roșii.
Printre cele mai cunoscute sunt grupele denumite A și B, care pot fi prezente împreună ca AB, individual ca A sau B, sau pot lipsi complet, formând grupa O. Chiar și în cadrul acestor grupe principale, există variații subtile datorate mutațiilor genelor responsabile, scrie Science Alert.
Într-un studiu publicat în 2022, cercetătorii au descoperit o legătură clară între gena pentru subgrupa A1 și apariția precoce a AVC-ului.
Cercetătorii au compilat date din 48 de studii genetice, care au inclus aproximativ 17.000 de persoane cu AVC și aproape 600.000 de persoane fără AVC, utilizate drept grup de control. Toți participanții aveau între 18 și 59 de ani.
O analiză detaliată a întregului genom a identificat două regiuni genetice care au fost strâns legate de un risc mai mare de accident vascular cerebral (AVC) la o vârstă timpurie. Una dintre aceste regiuni genetice se află exact în zona genomului unde sunt localizate genele care determină grupa de sânge, indicând o posibilă legătură între tipul de sânge și riscul de AVC.
O a doua analiză detaliată a variantelor specifice ale genelor asociate grupelor sanguine a arătat că persoanele al căror genom conține o variație a grupei de sânge A aveau cu 16% mai multe șanse de a suferi un accident vascular cerebral (AVC) înainte de vârsta de 60 de ani, comparativ cu persoanele care aveau alte grupe de sânge.
Pentru cei cu grupa O1, riscul era mai mic cu 12%.
Cu toate acestea, cercetătorii au observat că riscul de AVC la persoanele cu grupa de sânge A este nu este mult mai mare decât la restul persoanelor, așa că nu este necesară o vigilență sau o monitorizare suplimentară în cazul acestora.
„Încă nu știm de ce grupa sanguină A conferă un risc mai mare”, a spus autorul principal și neurologul vascular Steven Kittner de la Universitatea din Maryland. „Dar probabil are legătură cu factorii de coagulare a sângelui, cum ar fi trombocitele și celulele care căptușesc vasele de sânge, precum și alte proteine, toate acestea jucând un rol în formarea cheagurilor de sânge.”
Deși rezultatele studiului pot părea alarmante, rezultatele trebuie puse în context. În fiecare an, în SUA, aproximativ 800.000 de persoane suferă un AVC. Majoritatea acestora, aproximativ trei din patru, apar la persoane de 65 de ani sau mai în vârstă, iar riscul se dublează cu fiecare deceniu după vârsta de 55 de ani.
De asemenea, persoanele incluse în studiu au provenit din America de Nord, Europa, Japonia, Pakistan și Australia, însă doar 35% din participanți erau de origine non-europeană. Studii viitoare cu un eșantion mai divers ar putea clarifica semnificația rezultatelor.
„Avem nevoie clară de studii suplimentare pentru a clarifica mecanismele care duc la creșterea riscului de AVC”, a declarat Kittner.
Rezultatele se schimbă la AVC-ul după 60 de ani
Un alt rezultat important al studiului a provenit din compararea persoanelor care au suferit un AVC înainte de vârsta de 60 de ani cu cei care au suferit un AVC după această vârstă.
Pentru aceasta, cercetătorii au utilizat un set de date pe aproximativ 9.300 de persoane de peste 60 de ani care au avut un AVC și aproximativ 25.000 de persoane de aceeași vârstă care nu au suferit un AVC.
Ei au constatat că riscul crescut de AVC la grupa de sânge A devine nesemnificativ la cei cu AVC târziu, ceea ce sugerează că accidentele vasculare cerebrale timpurii pot avea un mecanism diferit față de cele care apar mai târziu.
AVC-urile la persoanele mai tinere sunt mai puțin probabil cauzate de acumularea de depozite grase în artere (un proces numit ateroscleroză) și mai probabil cauzate de factori legați de formarea cheagurilor de sânge, au spus autorii.
Studiul a mai arătat că persoanele cu grupa de sânge B aveau cu aproximativ 11% mai multe șanse să sufere un AVC, indiferent de vârstă, comparativ cu grupul de control.
Studiile anterioare sugerează că partea genomului care codifică grupa sanguină, numită „locusul ABO”, este asociată cu calcifierea arterelor coronare, care restricționează fluxul de sânge, și cu infarctul.
Secvențele genetice pentru grupele de sânge A și B au fost, de asemenea, asociate cu un risc ușor crescut de formare a cheagurilor de sânge, numite tromboză venoasă.
Acest studiu a fost publicat în revista Neurology.
