De ce ne curge nasul atungi când consumăm alimente picante
Publicat acum 1 ora si 36 minute
În plus, faptul că pe acest satelit jovian pe care se află apă ajung să cadă comete sau asteroizi care, așa cum s-a demonstrat, pot conține molecule organice complexe considerate a fi pietrele de temelie ale apariției vieții și dezvoltării de ecosisteme complexe mărește interesul oamenilor de știință pentru această lume înghețată unde nu este exclus să existe viață extraterestră.
"Nu este o dovadă directă a existenței vieții, dar mărește considerabil șansele ca oceanul Europei să fie un habitat și mărește considerabil și interesul nostru de a merge acolo și de a-l explora", a comentat coordonatorul acestui studiu, Rónadh Cox, geolog la Williams College din Williamstown, Massachusetts.
Europa are dimensiunea apropiată de cea a Lunii. Suprafața sa este acoperită de o calotă glaciară cu grosimea de 15 — 25 de kilometri. Oamenii de știință sunt de părere că sub această calotă glaciară se ascunde un ocean de apă cu adâncimea de aproximativ 160 de kilometri. "Iar cum majoritatea oamenilor consideră că existența apei este o necesitate pentru apariția vieții, Europa este considerată o posibilă candidată pentru existența unui ecosistem extraterestru" în sistemul nostru solar, a explicat Cox pentru SPACE.com.
Calota glaciară a Europei ascunde privirii presupusul ocean de dedesubtul său. Indicii ale existenței acestui corp de apă se "citesc" însă la suprafața satelitului jovian. Foarte interesante pentru oamenii de știință sunt așa-numitele "terenuri haotice" (chaos terrain), zone unde calota plată de gheață a Europei a fost spartă și uriașe blocuri de gheață sunt presărate ici-colo, rezultând un peisaj cu aspect haotic care acoperă aproximativ 40% din suprafața acestui satelit.
Originea acestui tip de teren foarte fragmentat este dezbătută intens de planetologi. O nouă teorie susține că ar fi vorba de impacturile cu comete sau asteroizi.
Modelele computerizate sugerează că impacturile cu comete și asteroizi ar fi putut penetra calota Europei, expunând oceanul de dedesubt și formând astfel de terenuri haotice. Spre exemplu, un asteroid cu diametrul de 500 de metri ar putea penetra prin 5 kilometri de gheață, în timp ce un asteroid cu diametrul de 5 kilometri poate distruge cu ușurință un strat de gheață cu grosimea de 40 de kilometri.
"Este foarte interesant să ne imaginăm că astfel de ciocniri ar fi putut sparge calota glaciară a Europei, expunând (și contaminând cu substanțe organice) oceanul de dedesubt", conform lui Cox.
Indiferent de grosimea calotei glaciare a Europei, există nenumărați asteroizi și comete în sistemul nostru solar care pot să o străpungă. Astfel de ciocniri sunt și relativ frecvente, conform oamenilor de știință. Conform estimărilor, Europa s-a ciocnit cu un asteroid sau cu o cometă suficient de masivă pentru a-i penetra calota glaciară o dată la 3 — 7 milioane de ani.
Alte explicații ale acestor zone de teren haotic de pe Europa fac trimitere la sursele de energie internă ale lunii, care pot provoca fenomene de topire din interior spre exterior în anumite zone ale calotei glaciare.
Deocamdată trebuie să recunoaștem că nu știm foarte multe lucruri despre terenurile haotice, dar știm că există diferite tipuri de astfel de zone. De asemenea, nu trebuie să ne gândim că acest tip de teren poate avea o singură origine, fie că este vorba de energia internă a acestei luni sau de ciocnirea cu corpuri cosmice. "Este foarte posibil ca anumite astfel de zone să se fi format în urma unor impacturi cosmice și altele în urma activității interne", a mai subliniat cercetătorul american.
Acest studiu este prezentat pe larg între paginile ultimului număr al revistei Journal of Geophysical Research: Planets.
