O planetă i-a uimit pe oamenii de știință. Nu reușesc să înțeleagă cum s-a format atât de repede
Publicat acum 1 ora si 0 minute
Anul 2016 a bătut toate recordurile prin atingerea unei temperaturi maxime mondiale fără precedent, un nivel excepţional de scăzut al calotelor glaciare marine şi o creştere susţinută a nivelului mării şi a încălzirii oceanice, informează marţi Organizaţia Meteorologică Mondială (OMM), potrivit Agerpres.
În ajunul Zilei Mondiale a Meteorologiei, (World Meteorological Day) care se marchează în fiecare an la 23 martie, din 1961, OMM a publicat Declaraţia sa anuală privind starea climei în lume, în care evidenţiază 2016 ca an al tuturor recordurilor. Anul 2016 a fost cel mai cald de când se fac înregistrări meteo, cu o temperatură de 1,1 grade Celsius peste nivelul preindustrial, reprezentând o creştere de 0,06 grade peste recordul anterior înregistrat în 2015.
Temperaturile medii mondiale ale suprafeţei mării au fost în 2016 cele mai ridicate de la începerea înregistrărilor, exacerbate de fenomenul meteorologic 'El Nińo'. Acest fenomen s-a înregistrat în trimestrele trei şi patru ale anului 2015 şi a continuat şi în primul trimestru al anului 2016.
'La Nińa' şi 'El Nińo' sunt două fenomene meteo rezultate din fazele opuse ale interacţiunii dintre atmosferă şi oceanul Pacific (creşterea sau descreşterea temperaturii apei) şi au efecte opuse asupra climei în diferite locuri ale planetei. 'El Nińo' se produce când are loc o creştere a temperaturilor, cu efecte asupra fiecărei regiuni a lumii, în timp ce 'La Nińa' contribuie la o scădere a respectivelor temperaturi.
Nivelul mării la scară mondială a crescut cu 20 de centimetri de la începutul secolului XX, ca urmare în special a expansiunii termice a oceanelor şi a dezgheţului gheţarilor şi a calotelor glaciare. Îngheţul din toamna anului 2016 a fost excepţional de lent, în timp ce extinderea calotelor glaciare marine s-a contractat la mijlocul lunii noiembrie.
Nivelurile de dioxid de carbon în atmosferă au atins pragul simbolic de referinţă de 400 de particule la un milion în 2015 şi nu vor scădea sub acest nivel generaţiile viitoare din cauza caracterului durabil al CO2.
Potrivit OMM, în prezent este posibil să se dovedească clar existenţa unei relaţii între schimbarea climatică provocată de om şi multe cazuri de fenomene extreme cu efecte devastatoare. Printre astfel de fenomene înregistrate în 2016 merită semnalate secetele grave care au provocat nesiguranţă alimentară pentru milioane de persoane în zonele meridională şi orientală ale Africii şi Americii Centrale, sau uraganul Matthew care a afectat Haiti şi este considerat prima furtună de categoria 4 produsă din 1963 şi până acum.
OMM avertizează că aceste condiţii extreme se vor menţine şi în 2017 având în vedere faptul că în plină iarnă boreală a fost semnalată de trei ori producerea echivalentului arctic al unui "val de căldură". De asemenea, furtuni intense s-au produs în Atlantic, impulsionând pătrunderea spre nord a unor fronturi atmosferice calde şi umede. Calotele glaciare din Antarctica au înregistrat de asemenea un nivel scăzut fără precedent.
