Resturi de mâncare de acum 2.300 de ani găsite într-o amforă din Sicilia. Ce mâncau oamenii care trăiau pe insulă
Publicat acum 1 ora si 48 minute
Cauza anomaliei semnalate la încheierea zborului inaugural reuşit al rachetei Ariane 6, la începutul lunii iulie, „a fost identificată şi este în curs de remediere", a anunţat, luni, Agenţia Spaţială Europeană (ESA) precizând că „nimic nu va împiedica cea de-a doua misiune" a rachetei, prevăzută pentru luna decembrie, transmite AFP, citată de Agerpres.
ESA a revenit asupra incidentului care nu a permis motorului Vinci, care echipează treapta superioară a rachetei, să se aprindă a treia oară din cauza opririi unităţii auxiliare de putere (APU), un mic motor folosit pentru reglarea traiectoriei.
Această a treia aprindere trebuia să permită treptei superioare a rachetei să reintre în atmosferă şi să cadă în Pacific.
„Analiza arată că o măsurare a temperaturii a depăşit o limită predefinită şi că software-ul de zbor a declanşat corect o oprire a APU. În consecinţă, a treia secvenţă de aprindere a motorului Vinci nu a fost comandată de software-ul de zbor”, se mai precizează în comunicatul de presă al ESA.
Problema este în curs de remediere şi ESA a anunţat că „secvenţa de pregătire a aprinderii (...) va fi modificată în software-ul de zbor pentru a îmbunătăţi condiţiile de aprindere şi pentru a rezolva anomalia identificată”.
Următorul zbor al rachetei Ariane 6, prevăzut pentru luna decembrie, va fi prima misiune „operaţională” având ca obiectiv transportarea pe orbită a satelitului militar de observaţii francez CSO-3.
Frecvenţa lansărilor rachetei Ariane 6 va creşte apoi la şase misiuni planificate în 2025 şi opt în 2026. Lansatorul european dispune, în prezent, de 29 de comenzi de misiuni.
Ariane 6 este succesoarea lansatorului Ariane 5, operaţional din 1996 până în vara anului 2023. Această rachetă are sarcina de a asigura accesul autonom al ţărilor europene în spaţiu.
