”De obicei, când vorbim despre uitare, ne referim la o tulburare de memorie. O tulburare de memorie procedurală atunci când este vorba despre uitarea unor pași pentru a duce la sfârșit o activitate motorie, de exemplu, sau despre o tulburare de memorie declarativă în momentul în care uităm unde punem cheile, uităm nume, persoane sau discuții pe care le avem.
Însă nu toate situațiile de uitare ar trebui să ne îngrijoreze.
”Atunci când o tulburare de memorie ne invalidează la serviciu, ne scade randamentul, sau se agravează de la lucruri mici, de la uitatul locului cheilor ajungem să uităm programări sau să nu ne mai putem duce la bun sfârșit activitatea, ar trebui să solicităm un consult neurologic”.
Ce boli ascunde uitarea
Și asta pentru că uitarea poate anunța diferite boli.
”Pe lângă uitare, alte domenii cognitive pe care e bine să le avem în vedere atunci când investigăm uitarea, ar fi limbajul, capacitatea de a lua decizii, capacitatea de a putea programa un plan motor și de a-l putea duce la capăt.
Ca boli care se pot manifesta prin uitare, putem vorbi despre patologia degenerativă, care este una dintre cele mai importante, și care apare la persoanele tinere, dar mai ales la persoanele vârstnice. Și vorbim aici despre demențe. Fie că e tulburare cognitivă în cadrul unei boli Alzheimer, Parkinson, sau alte tipuri de demențe.
Dacă vorbim despre o uitare progresivă la tineri, aceasta poate să ascundă o patologie autoimună, deci o situație în care sistemul autoimun începe să producă anticorpi împotriva propriilor structuri, și în acest caz, împotriva creierului. Sau putem vorbi despre infecții herpetice, encefalită, infecția cu HIV”, a adăugat Ana Maria Vlădilă.
”Odată ce se declanșează procesul degenerativ în creier, la momentul de față nu avem tratamente pentru a-l stopa”
Din păcate, prevenția nu este posibilă decât în anumite cazuri.
”Putem preveni factorii de risc vascular. Practic, odată ce se declanșează procesul degenerativ în creier, la momentul de față nu avem tratamente pentru a-l stopa. Dar dacă reușim să controlăm hipertensiunea, dislipidemia, diabetul, dacă acel pacient învață să aibă un program foarte bine standardizat, putem preveni alte leziuni la nivel cerebral care să scadă din rezerva cognitivă, care oricum devine deficitară la acești pacienți” a mai spus medicul.
Odihna este extrem de importantă
Mai mult decât atât, putem avea grijă de neuronii noștri prin câteva obiceiuri aparent banale.
”Somnul cred că e cel mai important. Și privarea de somn poate să aducă probleme, mai ales atunci când se face pe termen mai lung sau lucram în ture și nu recuperăm orele de somn. Pentru că practic, în timpul somnului, cel mai important mecanism este că se consolidează informațiile noi cu care ne întâlnim pe timpul zilei.
Odihna e foarte importantă, o dietă sănătoasă, să nu fumăm dacă se poate, să nu consumăm droguri sau să avem alte activități în sfera aceasta”, a concluzionat neurologul.
