Din anul 2003, la propunerea Consiliului Europei, în statele membre se sărbătoreşte anual Ziua Naţională a Transplantului, iar în România începând cu anul 2005, la iniţiativa Profesorului Dr. Irinel Popescu, care la acea dată era reprezentantul României la Consiliul Europei.
Bazele unui program modern de transplant în România au fost puse începând cu anul 1992, cu mari eforturi din partea unui grup restrâns de specialişti, astfel încât în anul 1997 vorbim de prima prelevare de multiorgan de la un donator decedat, iar în anul 2004 se înfiinţează Agenţia Naţională de Transplant. De atunci şi până acum, în România au fost salvați mii de pacienţi prin transplant de organe (mai mult de 1.000 de români au fost salvaţi doar prin transplant de ficat), iar şi mai mulţi s-au putut bucura de o viaţă normală în urma intervenţiilor de transplant de ţesuturi.
Fiecare etapă a sistemului de transplant, de la donare la transplant, este una deosebit de complexă şi sensibilă, desfăşurată permanent contracronometru şi cu o precizie aproape matematică. Activitatea de transplant depinde de numărul de donatori, un număr crescut de donatori atrăgând după sine salvarea a cât mai multor pacienţi prin transplant de organe. Începând cu anul 2005, numărul de donatori a continuat să crească în fiecare an, pornind de la un număr de 11 donatori în 2005 şi atingând un nivel considerat normal pentru o ţară ca România în anii 2013 şi 2014 (când au fost înregistraţi 132, respectiv 138 de donatori/an), fapt care a dus şi la necesitatea deschiderii de noi centre de transplant. La această reușită este indiscutabilă contribuţia mass-mediei, prin popularizarea şi conştientizarea gestului altruist de donare.
După anul 2016 a urmat o perioadă mai dificilă, care a dus la scăderea numărului de donatori şi, implicit, a intervenţiilor de transplant. De menţionat faptul că, în anii 2017 şi 2018, au fost doar 65 de donatori reali. Începând cu martie 2019, activitatea ANT s-a dezvoltat într-un ritm constant şi permanent, atingând la sfârşitul anului un număr de 85 donatori reali.
Pandemia şi-a pus amprenta şi asupra activităţii de transplant
Chiar dacă anul 2020 a fost unul extrem de dificil pentru sistemul sanitar din întreaga lume, activitatea de transplant în România s-a desfăşurat fără întrerupere. Recomandările ANT, alături de sprijinul Ministerului Sănătăţii, au contribuit la limitarea scăderii dramatice a activităţii de transplant, aşa cum s-a întâmplat în ţări cu mai multă experienţă în acest domeniu din Europa. Complexitatea situaţiilor create de criza COVID şi particularizarea lor în fiecare centru au dus la suspendarea temporară a activităţii în domeniul transplantului în anumite centre şi la continuarea activităţii în altele.
De menţionat faptul că, la nivel naţional, au putut fi realizate toate procedurile de transplant specifice pe fiecare organ/ţesut în toată această perioadă. Astfel, încă de la începutul pandemiei au fost intensificate măsurile de protecţie atât în centrele de prelevare, cât şi în cele de transplant, fiind testat întreg personalul implicat în fiecare etapă a activităţii de transplant, de la prelevare la transplant (au fost testaţi donatorii potenţiali aflaţi în moarte cerebrală, donatorii vii, receptorii, echipele de prelevare şi transplant şi asigurate circuitele necesare – circuite roşii pentru echipele venite din ţările încadrate în zone roşii) – măsuri concretizate în mortalitate zero prin infectare SARSCoV2 în rândul pacienţilor transplantaţi în această perioadă.
Din păcate, totalitatea restricţiilor impuse de pandemie şi-a pus amprenta şi asupra activităţii de transplant începând cu aprilie 2020. Ca o comparaţie, dacă în primele 3 luni ale anului 2020 au fost înregistraţi 29 de donatori reali, în aceeaşi perioadă a anului 2021 au fost doar 13. Este de remarcat efortul deosebit al spitalelor şi personalului medical implicat în activitatea de donare şi transplant, cu o activitate mai semnificativă în cadrul Spitalului Clinic de Urgenţă Bucureşti, SCJU Oradea, Spitalul Clinic de Urgenţă “N.Oblu” Iaşi, SJU Baia Mare, SCJU Cluj Napoca, SCJU Tg. Mureş, SJU Arad.
În 2021, până acum, au fost 19 donatori reali şi s-au realizat în România: 2 transplanturi de cord, 64 transplanturi renale (din care 15 cu donator în viaţă) şi 21 transplanturi hepatice (din care 5 cu donator în viaţă).
În prezent, cu sprijinul Ministerului Sănătăţii, strategia de dezvotare a activităţii de transplant în România are ca primă direcţie creşterea numărului de donatori prin implicarea unui număr cât mai mare de unităţi sanitare în activitatea de identificare şi declarare a donatorilor aflaţi în moarte cerebrală, implementarea “culturii donatorului” şi funcţionarea optimă a Programului Naţional de Transplant în toate spitalele judeţene de urgenţă din ţară, precum şi cu demararea în România a programului de declarare a donatorilor fără activitate cardiacă în două programe pilot. Menţionăm în plus că în recentul Plan Naţional de Redresare şi Rezilienţă transplantul reprezintă una din marile priorităţi în sănătate stabilite de Guvernului României.
Ţinând cont de caracterul de urgenţă şi timpul limitat avut la dispoziţie de către echipele medicale, pentru ca activitatea de transplant să fie realizată cu succes, în condiţii de siguranţă şi în cel mai scurt timp posibil, împreună cu Ministerul Sănătăţii sunt căutate soluţii pentru ca activitatea de transplant să beneficieze de servicii de transport aerian dedicate.
