BOALA ALZHEIMER. Dacă ați sângerat atunci când v-ați periat pe dinți în această dimineață, ați face bine să mergeți la medic. S-ar putea ca în cele din urmă să fi descoperit cauza care duce la apariția bolii Alzheimer - Porphyromonas gingivalis, bacteria cheie în problemele cronice ale gingiilor, se arată în revista de specialitate NewScientist.
BOALA ALZHEIMER Iar asta e rău, pentru că problemele cu gingiile afectează o treime din populația planetei. Vestea bună este că există un medicament care blochează toxina principală a Porphyromonas gingivalis, iar acesta intră în testele clinice majore chiar în acest an, iar un studiu publicat miercuri arată că acesta ar putea opri și chiar vindeca boala Alzheimer. Și s-ar putea să existe chiar un vaccin.
Boala Alzheimer e una dintre cele mai mari mistere ale medicinii. Pe măsură ce populația îmbătrănește, demența a devenit rapid cea de-a cincea cauză a morții în lumea întreagă. Alzheimer reprezintă circa 70% din aceste cazuri și deocamdată nu se știe ce o provoacă.
Bacteria din creier
BOALA ALZHEIMER Boala implică adesea acumularea unor proteine numite amyloide și tau în creier, iar ipoteza principală a fost că boala se naște din controlul defectuos al acestor două proteine.
BOALA ALZHEIMER Dar cercetările din ultimii ani au dezvăluit că oamenii pot avea plăgi amyloide fără să aibă demență. Atâtea încercări de a trata boala Alzheimer prin moderarea acestor proteine au eșuat astfel încât această ipoteză a fost pusă serios sub semnul întrebării.
Totuși tot mai multe dovezi arată că funcția proteinelor amyloide ar putea fi aceea de apărare în fața bacteriei, conducând spre un nou val de studii care cercetează bacteria care provoacă boala Alzheimer, mai ales în direcția celor care provoacă bolile gingivale, care e cunoscut ca fiind un factor mare de risc al bolii.
BOALA ALZHEIMER Bacterii implicată în bolile gingivale și în alte afecțiuni au fost descoperite după moarte în creierele persoanelor care au suferit de Alzheimer, dar până acum, nu a fost clar dacă aceste bacterii provoacă boala sau pur și simplu au ajuns în creier din cauza problemelor provocate de boală.
BOALA ALZHEIMER Mai multe echipe de cercetători au investigat P. gingivalis și au descoperit că aceasta invadează și inflamează regiunile creierului afectate de Alzheimer, că infecțiile gingivale pot înrăutăți simptomele la șoareci modificați genetic să aibă Alzheimer și că poate provoca inflamații ale creierului similiare bolii Alzheimer, pagube neurale și plăci amyloide la șoarecii sănătoși.
Într-un nou studiu, cercetătorii de la Cortexyme, un laborator de cercetare din San Francisco, au descoperit enzimele toxice pe care le P. gingivalis le folosește pentru a se hrăni din țesutul uman - numite în engleză gingivains - în 96% din cele 54 de mostre de creier cu Alzheimer pe care le-au studiat. Totodată au descoperit bactoria în toate cele trei creiere cu Alzheimer al căror ADN l-au examinat.
BOALA ALZHEIMER Bacteria și enzimele ei au fost descoperite la nivele mai mari la cei care au experimentat declinuri cognitive mai rele și care aveau acumulări mai mari de amyloide și tau. Echipa a descoperit totodată bacteria în lichidul spinal al oamenilor în viață care suferă de Alzheimer.
Atunci când echipa a transmis boala gingivală P. gingivalis șoarecilor, aceasta a condus la infectarea creierului, producerea de amyloide și proteine tau, probleme neurale în regiunile și nervii afectați în mod normal de Alzheimer.
BOALA ALZHEIMER Laboratorul a dezvoltat anterior molecule care blochează enzimele toxice - gingivains. Aplicate șoarecilor infecțiile au scăzut, a scăzut nivelul amyloidelor, au diminuat inflamațiile creierului și chiar au salvat neuronii afectați.
Cercetătorii au descoperit că un antibiotic care distruge P. gingivalis face același lucru, dar mai puțin eficient și că bacteria a dezvoltat imediat rezistență. Nu a rezistat însă moleculelor care blochează enzimele gingivains.
Un nou tratament oferă speranțe
Câte mostre din creierul unor persoane care nu sufereau de Alzheimer aveau și ele P. gingivalis și acumulări de proteine, dar la nivele scăzute. Se știe că proteinele amyloide și tau se pot acumula în creier cu 10 sau 20 de ani înainte ca simptomele bolii Alzheimer să apără. Asta arată că P. gingivalis e o cauză a bolii și nu un rezultat.
BOALA ALZHEIMER Bolile de gingii sunt mult mai întâlnite decât boala Alzheimer. Dar Alzheimer lovește oamenii care acumulează enzime - gingivains și care afectează creierul suficient de repede pentru a dezvolta simptomele în timpul vieții lor.
Laboratorul a anunțat în octombrie că cele mai bune molecule care blochează enzimele gingivains au trecut de testele inițiale de siguranță pe oameni și au părut să îmbunătățească starea persoanelor cu Alzheimer. Mai târziu în acest an firma va lansa un test mai larg al medicamentului, care să testeze efectele asupra P. gingivalis din lichidul cefalorahidian, îmbunătățirile cognitive, înainte și după. Există planuri de a le testa și împotriva bolilor gingivale.
BOALA ALZHEIMER Eforturile de a lupta contra P. gingivalis au condus o echipă de cercetători din Melbourne, Australia, un vaccin contra P. gingivalis care a început în 2018. Un vaccin contra bolilor gingivale ar fi binevenit, dar unul care să oprească impactul bolii Alzheimer ar însemna enorm.
Ce presupune boala Alzheimer
Boala Alzheimer (Morbus Alzheimer) este o afecțiune degenerativă progresivă a creierului care apare mai ales la persoane de vârstă înaintată, producând o deteriorare din ce în ce mai accentuată a funcțiilor de cunoaștere ale creierului, cu pierderea capacităților intelectuale ale individului și a valorii sociale a personalității sale, asociată cu tulburări de comportament, ceea ce realizează starea cunoscută sub numele de demență (din latină: demens). Boala și modificările organice din creier care o însoțesc au fost descrise pentru prima dată de Alois Alzheimer, psihiatru și neuropatolog german. Denumirea de „boală Alzheimer” a fost utilizată pentru prima dată de psihiatrul german Emil Kraepelin în manualul său de psihiatrie ("Lehrbuch der Psychiatrie", 1911). Această boală reprezintă forma cea mai comună de declin mintal la persoanele în vârstă și a devenit tot mai frecventă o dată cu creșterea longevității.
