Injectarea în organism a unor compuşi radioactivi care vor distruge în mod direct celulele canceroase ocupă pentru moment doar un mic loc în arsenalul terapeutic folosit de medicii oncologi, însă pare să devină tot mai promiţătoare, iar industria farmaceutică investeşte de acum în această metodă miliarde de euro.
Aceste medicamente radioactive sunt "în pas cu vremurile", a declarat analistul financiar Jamila El Bougrini, specializată în sectorul farmaceutic.
Un acord recent între doi giganţi francezi stă mărturie în acest sens. Anunţat la jumătatea lunii octombrie, un parteneriat va reuni grupul farmaceutic Sanofi şi specialistul din domeniul nuclear Orano, cunoscut în trecut sub numele de Areva, potrivit AFP citat de Agerpres.
Anunţul, care a trecut în mare parte neobservat într-o perioadă în care Sanofi se află în centrul unei controverse în Franţa cu privire la vânzarea filialei sale care fabrică medicamentul Doliprane (Paracetamol) către un fond american, a venit ca un fel de surpriză. Ce au în comun cutiile de medicamente şi centralele nucleare ale companiei Orano?
Răspunsul se află în însuşi conceptul de medicină nucleară şi, mai precis, într-un tip unic de medicament. Orano dezvoltă unul dintre acestea prin intermediul unei filiale în care Sanofi va prelua o mică participaţie pentru 300 de milioane de euro.
Noile medicamente utilizează componente radioactive pentru a distruge tumorile. Pentru a face acest lucru, componentele radioactive sunt combinate cu o moleculă capabilă să identifice markerii tipici ai unei celule canceroase şi, prin urmare, să acţioneze ca un "vector" care să ducă elementul radioactiv direct la aceasta.
Principiul general este bine cunoscut, deoarece este cel al radioterapiei, care este deja utilizată pentru tratarea majorităţii pacienţilor cu cancer. Dar, în loc să se emită raze asupra pacientului, în acest caz se încearcă să se lovească direct în celulele canceroase, cu promisiunea unei precizii foarte mari.
Este vorba, aşadar, despre radioterapii "ţintite". În sens mai larg, conceptul este utilizat deja de mai multe decenii în oncologie, deoarece iodul radioactiv este folosit cu regularitate pentru a trata anumite tipuri de cancer tiroidian.
Iodul este totuşi un caz special, deoarece el este atras în mod natural de glanda tiroidă şi, prin urmare, nu are nevoie de un "vector" asociat. Pe de altă parte, de câţiva ani, terapiile au dat rezultate prin combinarea cu succes a unui compus radioactiv cu un vector biologic.
Iar industria farmaceutică urmează această tendinţă. Marele punct de cotitură a fost preluarea în 2018 de către grupul elveţian Novartis, contra unei sume de aproape 4 miliarde de dolari, a unui tratament radioactiv, Lutathera.
"Înainte, nimeni nu era interesat de disciplina noastră", a declarat Françoise Kraeber-Bodéré, specialistă în medicină nucleară la Spitalul Universitar din Nantes, în vestul Franţei.
Trebuie menţionat faptul că tratamentul Lutathera este limitat la cancerele rare ale sistemului digestiv. La scurt timp după aceasta, Novartis a deschis o "piaţă de masă", aşa cum o numeşte Francoise Kraeber-Bodéré, odată cu preluarea în valoare de 2 miliarde de dolari a unei alte radioterapii, Pluvicto, împotriva unor tipuri de cancere de prostată, şi cu publicarea de date pozitive la începutul anilor 2020.
De atunci, giganţii farmaceutici s-au grăbit să intre în joc. În ultimele luni, AstraZeneca, Bristol-Myers Squib (BMS), Eli Lilly şi, din nou, Novartis au plătit miliarde de dolari pentru a cumpăra companii biotehnologice specializate în radioterapia ţintită.
Fuziunea dintre Sanofi şi Orano este cel mai recent exemplu. Gigantul francez, care a fost, de asemenea, criticat pentru capacitatea sa de inovare, deoarece a fost lent în a dezvolta un vaccin împotriva COVID-19, a urmat pur şi simplu noua tendinţă.
"Operaţiunea Sanofi nu este una de pionierat, dar plasează grupul printre cei mai avansaţi jucători din sectorul radioterapiei", a adăugat Jamila El Bougrini.
Într-adevăr, medicamentul dezvoltat de Orano, bazat pe izotopul plumb 212, aparţine unei noi generaţii de radioterapie, bazată pe aşa-numitele particule alfa.
Acestea eliberează mai multă energie radioactivă decât particulele beta, aflate la baza majorităţii terapiilor existente, dar pe o distanţă mai scurtă. Acest lucru oferă speranţe pentru un mod de acţiune încă şi mai selectiv.
Rămâne de văzut dacă această promisiune se va traduce efectiv în rezultate clinice convingătoare. Majoritatea terapiilor alfa nu au dat încă naştere unor studii clinice la scară largă, un pas pe care Orano se pregăteşte să îl facă.
Deşi rămân precauţi, specialiştii sunt optimişti: "Primele rezultate clinice mă fac să spun că va fi eficient. Dacă m-ar fi întrebat cineva în urmă cu cinci ani, aş fi spus că este încă un pic riscant. Acum cred că este timpul să încercăm", a declarat Francoise Kraeber-Bodere.
