Studiu: Mai puţine bacterii intestinale bune cresc riscul de infecţii grave

Un nou studiu a constatat că cercetătorii pot să evalueze riscurile de a dezvolta infecții grave, precum pneumonia, pe baza compoziției florei intestinale.

Cercetătorii de la Centrul Medical Universitar din Amsterdam (Amsterdam UMC) și de la Universitatea din Turku, Finlanda, au efectuat un studiu amplu, urmărind mai mult de 10.000 de persoane pe parcursul a șase ani.

În cadrul acestui studiu, peste 600 de persoane cu o floră intestinală mai puțin sănătoasă au dezvoltat o infecţie gravă, aceasta ducând în unele cazuri la deces.

Mai exact, cele 602 persoane spitalizate din cauza infecției aveau, la începutul studiului, un microbiom sărac în bacterii producătoare de butirat.

Citește și

Recomandare din top articole

Cofeina ar putea deveni un tratament împotriva maladiei Alzheimer, potrivit unui studiu

Butiratul este un mic acid gras despre care se ştie că are un impact pozitiv asupra sistemului imunitar al şoarecilor.

Mai mult decât atât, s-a constatat anterior că persoanele care suferă de infecții severe au, de obicei, mai puține astfel de bacterii în flora lor intestinală.

„Nu ştiam dacă această floră intestinală mai puţin sănătoasă se datorează infecţiei acute şi tratamentului  sau dacă aceşti indivizi au avut dintotdeauna mai puţine bacterii producătoare de butirat în microbiomul lor”, spune doctorandul Bob Kullberg. Studiul răspunde acum la această întrebare de tip „oul sau găina”, spune el, notează News.ro.

Cercetătorii au vrut să afle dacă, la fel ca la şoareci, butiratul are un efect benefic asupra sistemului imunitar şi la oameni.

Citește și

Recomandare din top articole

Studiu: Consumul unor cantități mai mari de alimente ultraprocesate poate scurta durata de viață cu peste 10%

Oamenii nu pot digera fibrele fără ajutorul bacteriilor care produc butirat

Pentru a verifica dacă butiratul are un impact similar și asupra sistemului imunitar uman, cercetătorii au analizat probe de scaun de la peste 10.000 de participanți, 6.000 din cohorta finlandeză FINRISKI și peste 4.000 din cohorta olandeză HELIUS.

Cercetătorii au analizat 16 bacterii care produc butirat drogând fermentarea fibrelor alimentare. Oamenii nu pot digera fibrele fără ajutorul acestor bacterii.

Studiul a arătat că cei 602 pacienți spitalizați aveau semnificativ mai puține bacterii producătoare de butirat în intestin, comparativ cu restul participanților.

Un alt rezultat important al studiului a fost faptul că persoanele cu 10% mai multe bacterii producătoare de butirat în intestin aveau un risc cu 15-25% mai mic de a dezvolta infecții.

Astfel, microbiomul intestinal pare să joace un rol crucial în prevenirea infecțiilor din afara intestinului, inclusiv a celor pulmonare și urinare.

Analizele au luat în considerare factori precum vârsta, istoricul utilizării antibioticelor şi bolile de bază care influenţează compoziţia microbiotei intestinale şi riscul de infecţie.