Antena 3 CNN Life Sănătate Sistemul medical românesc, aproape de colaps. România - locul I în UE la mortalitatea în spitale

Sistemul medical românesc, aproape de colaps. România - locul I în UE la mortalitatea în spitale

M.Z.
4 minute de citit Publicat la 11:57 30 Aug 2017 Modificat la 11:57 30 Aug 2017
o_1bop5me06au61kbieens1k16is8.jpg

E stare de alertă în sistemul medical românesc, care este aproape de colaps. Antena 3 a obţinut cifre cutremurătoare, dar şi cazuri concrete, care se întâmplă în mai toate colţurile ţării. 

Vă prezentăm aşadar harta spitalelor unde, de prea multe ori, pacienţii au murit cu zile. 

România este țara în care statul n-a construit niciun spital nou, de 27 de ani. Există clinici de top, există un număr important de medici de valoare, dar și o realitate cruntă: sunt zone întregi în care se moare cu zile în spitale. 

Medicii au plecat, lipsesc secții sau specializări întregi, iar românii, din ce în ce mai bolnavi, mor chiar în locul în care ar trebui să-şi găsească vindecarea. 

România este pe primul loc în Uniunea Europeană în ceea ce sec este numit "clasamentul mortalităţii evitabile". Aproape un sfert din numărul celor ce mor în fiecare an în ţara noastră se sting în spitale.

România, țara unde se moare cu zile în spitale

Sunt statistici sumbre, cifre care ne plasează în topurile ruşinii, sunt date care ne arată unde a ajuns mare parte din sistemul sanitar românesc. Iar cel care suferă cel mai mult este pacientul.

Lipsa metodelor de diagnostic rapid şi corect, lipsa medicilor şi a personalului sanitar sau infrastructura veche şi şubredă, toate compun o reţetă letală, una care a dus în 2016 la moartea a aproape 70.000 de români.

România este pe locul întâi în Europa în ce privește mortalitatea în spitale. Rapoartele arată că multe dintre decese puteau fi evitate: cel puţin jumătate la bărbaţi şi o treime la femei.

”S-au întâmplat ca urmare a diverselor erori de diagnostic și tratament care ar fi putut fi evitate, dacă condițiile ar fi fost altele. Vorbim despre dotare, despre acces la metode de investigație moderne și de înaltă performanță și despre acces la tratamente”, a spus Bogdan Tănase, medic chirug.

Ani la rând, medicii au strigat că nu au cu ce trata pacienţii. Lipsa de medicamente şi de aparatură de specialitate a fost şi rămâne o problemă naţională. De-a lungul fiecărui mandat, şefii din Sănătate s-au bătut cu pumnul în piept că vor rezolva aceste probleme, că vom avea spitale noi şi bine dotate, că vom avea români din ce în ce mai sănătoşi. Totuşi, din nou cifrele, de această dată, emise de Curtea de Conturi ne arată cât de profesionist s-a muncit în sectorul sanitar. 

În ultimii cinci ani, Ministerul Sănătăţii a pierdut fonduri nerambursabile de 500 de milioane de euro. 

Cu aceşti bani, spitalele mari din ţară ar fi putut fi dotate fiecare cu aparate moderne de diagnostic de tipul computerelor tomograf sau a celor cu rezonanţă magnetică. În acest moment însă, există localităţi în România de unde pacienţii sunt trimişi şi la 150 de kilometri pentru astfel de investigaţii.

Realitatea par să o fi înțeles doar câţiva actori ai sistemului, pentru că nu putem generaliza. Există câteva centre medicale în ţara noastră unde atât managerii, cât şi medicii au înţeles că birocraţia şi interesele proprii nu salvează vieţi.

Suntem primii pe o listă neagră a mortalității în spitale în Europa. Mai rău e că sistemul sanitar bolnav din țara noastră pare să nu-şi găsescă, deocamdată, niciun leac. 

Dacă ne uităm foarte aproape de noi, adică la bulgari, care oricum stau mai bine pe cifre decât, am putea să ne îmbătăm, aşa, cu apă rece şi să spunem că situaţia nu e tocmai neagră. Dacă privim însă spre vest, atunci ar trebui să lăsăm ochii în pământ. Acolo rata mortalităţii în spitale este cu 20, chiar 30 de procente mai scăzută.

Rata mortalității în spitale

De exemplu, dacă în 2015 erau raportate 60.000 de decese în unităţile sanitare, la doar un an distanţă, în 2016, cifra a crescut cu aproape 10.000. 

Pe lângă afecţiunile de care sufereau românii, situaţia a fost agravată de lipsa de medicamente sau de metode de diagnostic. Iar asta o arată cifrele: avem în primul rând judeţele cu spitale mici, cum sunt Mureşul în care au fost raportate 2415 decese, într-un singur an. 

Judeţul este urmat de Bacău cu 2242 de morţi sau Hunedoara cu puţin peste 2.000 de decese. La polul opus se află Gorjul sau Giurgiu cu doar 384 de decese raportate. Nu vă gândiţi că aici situaţia este roz. În Giurgiu de exemplu, în tot judeţul, există un singur diabetolog şi sunt probleme mari şi pe partea de chirurgie. 

Aici intervine și fenomenul migraţiei. Aceste centre se comportă ca un magnet, iar oamenii din toată ţara îşi caută salvarea acolo. Aşadar, în Iaşi şi Cluj sunt raportate mult peste 3.000 de decese, ceva mai puţine în Timiş, respectiv 2269. 

Când vorbim de Capitală, aici mortalitatea în spitale atinge cifre-record. În 2016, nu mai puţin de 12.250 de români s-au stins în locul în care ar fi trebuit să se vindece. E de înţeles, iar medicii din Bucureşti au ridicat de multe ori această problemă. Mult prea mulţi pacienţi sunt trimişi din ţară, aici. 

Din fericire, în Capitală sunt câteva spitale de top, care au încă medici pe măsură, iar rata de vindecare a bolnavilor este una destul de mare. Să nu uităm însă că şi aici mai sunt spitale care încă arată ca cele din Lumea a treia.

Rata mortalităţii în judeţele cu spitale mici, în 2016
Mureş - 2.415 decese
Bacău - 2.242 decese
Maramureş - 2.143 decese
Hunedoara - 2.073 decese
Gorj - 425 decese
Giurgiu - 384 decese
Sursa: Institutul Național de Sănătate Publică

Rata mortalităţii în judeţele cu spitale mari, în 2016 
Iaşi - 3.646 decese
Cluj - 3.367 decese
Timiş - 2.269 decese
Bucureşti - 12.250 decese
Sursa: Institutul Național de Sănătate Publică

×
x close