”Declarația colegului din Bulgaria e puțin scoasă din context. El precizează că nu există markerii imunhitochimici care să permită indentificarea pe fragmentele de țesut, pe lamele de examinat la microscop, pe care noi le facem din țesutul recoltat la necropsie, existența virusului. Dar faptul că nu există acest marker care să imi permită să spun că țesutul a fost infectat cu COVID, asta nu înseamnă că aceasta e singura modalitate prin care se confirmă existența virusului. Pacientul are teste pozitive de PCR în timpul vieții, în cursul necropsiei se poate recolta fragment de țesut proaspăt, de plămân pentru analiză de realtime PCR, se pot face identificări inclusiv pe țesutul la parafină, dar cu mare grijă.”, a spus Sabina Zurac.
Ce se întâmplă la autopsii
”Până acum am făcut patru autopsii. Să vă precizez cadrul legislativ în care se pot face autopsii. În situațiile în care diagnosticul este clar, există testare realtime de PCR care confirmă și reconfirmă infecția cu COVID, tabloul clinic este tipic de COVID, autopsia nu mai e necesară. Cuvintele din ordinul de ministru 570/2020 sunt foarte clare, autopsia nu mai e necesară. Motivele prin care legiuitorul explică această afirmație se referă la riscul pe care îl are personalul medical care urmează să facă autopsia, de contaminare. Trebuie să știți că din toate lichidele biologice pe care le avem în corp, lichidul de la nivel bronhioalveolar are risc de contagiozitate de 90%.”, a continuat directorul medical al Spitalului Colentina.
Continuarea, în materialul video de mai jos:
