Dintre toți miniștrii Sănătății care s-au perindat în 16 ani de când suntem membri ai UE, Alexandru Rafila lucrează cu două atuuri - propria determinare de a lăsa ceva în urmă și o neașteptată oportunitate pe care predecesorii săi nu au avut-o – fondurile europene de reziliență acordate de UE post pandemia cu Covid 19.
Și mai are ceva de partea lui Rafila – presiunea îndeplinirii celui mai important obiectiv de politică externă al României rămas nebifat – aderarea la OECD.
"Îndeplinirea criteriilor de aderare în cursul acestui an reprezintă o prioritate a Ministerului Sănătăţii şi se referă în primul rând la accesul la servicii de sănătate de bună calitate, care este condiţionat de continuarea investiţiilor începute prin PNRR, digitalizare şi dezvoltare a resurselor umane în sănătate", a declarat ministrul Sănătăţii la începutul acestui an decisiv.
La final de februarie, Rafila semna chiar la palatul Victoria, în prezența premierului Marcel Ciolacu, contractele de execuție pentru construcția spitalelor regionale de urgență din Iași și Cluj. După o investiție de 1,4 miliarde de euro, în 2026 România va avea aceste două spitale regionale, o promisiune veche deja de 15 ani, făcută de clasa politică românească.
Este un moment de vârf al celui mai consistent efort de atragere de bani europeni pentru sistemul medical românesc – peste 2,1 miliarde de euro pentru construirea și dotarea de spitale, cât și pentru modernizarea serviciilor ambulatorii la nivel național.
Banii din PNRR pe sănătate sunt așadar ultimul tren pentru schimbarea înfățișării sistemului de sănătate din România, avertisment lansat în mai multe rânduri și de secretarul de stat, Alexandru Rogobete, mâna dreaptă a lui Rafila de la preluarea mandatului de ministru, în noiembrie 2021.
Cât de prost stăm la capitolul medical, se simte cam la orice interacțiune cu sistemul. Într-un studiu IPSOS de la finalul lui 2022, jumătate dintre cei chestionați în cele 34 de țări incluse în cercetare descriu calitatea serviciilor medicale din țara lor ca fiind bună sau foarte bună. România se clasează pe ultimele locuri, sistemul sanitar autohton fiind evaluat mult sub media globală, din acest punct de vedere.
Reuters nota într-un articol de anul trecut că „sistemul de sănătate din România, unul dintre cel mai puțin dezvoltate din cadrul Uniunii Europene, a fost endemic afectat de corupție, ineficiență și management politizat”. „Statul a construit un singur spital în ultimele trei decenii, cheltuiește cel mai puțin pentru sănătate din UE, iar zeci de mii de medici și asistente au emigrat”, remarca Reuters.
Misiunea celor doi Rafila - Rogobete pare imposibilă pentru o țară ca România, unde lucrurile se poticnesc politic cu fiecare nouă rotație a puterii. Contextul creat de războiul din Ucraina pare să fi creat un fond stabil transpartinic în care lucrurile în sectorul medical, cu banii europeni, s-ar putea schimba în sfârșit. Este pentru prima oară, în ultimii 31 de ani, când România beneficiază de fonduri europene nerambursabile, în principal dedicate sistemului de sănătate.
Rogobete a coordonat până acum echipa care, în timp record a pus în mișcare proiecte de 2,1 miliarde de euro care ar trebui să modernizeze infrastructura medicală și să crească reziliența și capacitatea de răspuns a sistemului medical din România.
„Până acum au existat tot felul de linii de finanțare, dar niciuna nu a fost dedicată dezvoltării infrastructurii, în special, dar și a reformelor din sistemul de sănătate și din punctul acesta de vedere, într-adevăr, e un moment istoric în ultimii 30-31 de ani și e un moment, care cred eu va schimba înfățișarea sistemului de sănătate în următorii ani. Vorbim de miliarde de euro”, insista Rogobete anul trecut într-o intervenție la un podcast.
„Asigurarea accesului universal la servicii de sănătate e o datorie a guvernelor pe care trebuie să o îndeplinim până în anul 2030. Dezvoltarea medicinei primare și a serviciilor specializate ambulatorii reprezintă cheia pentru a reuși. Investițiile în sănătate nu sunt doar cele în infrastructură, ci și în asigurarea resurselor umane calificate, care nu vor putea fi înlocuite niciodată de tehnologii sau de inteligența artificială”, sublinia în septembrie 2023 și ministrul Sănătății, Alexandru Rafila, în cadrul unei reuniuni a Adunării Generale a ONU la New York, dedicată accesului universal la servicii de sănătate, eliminării tuberculozei până în anul 2030 și pregătirilor statelor membre în caz de criză sanitară.
Și pentru că este un domeniu a cărui dezvoltare, în România, a fost compromisă tocmai de corupție, Rafila a inițiat demersuri pe lângă Ministerul american al Justiției și FBI în vederea semnării unui Memorandum de colaborare cu Ministerul Sănătății pentru reducerea practicilor de corupție în proiectele gestionate cu fonduri internaționale. În siajul acestor demersuri, reamintim că vara trecută, Alexandru Rogobete, care coordonează alocarea fondurilor europene, a fost trimis în SUA la un curs de zece zile despre metodele de limitare a corupției în achizițiile publice guvernamentale, curs derulat în parteneriat cu Ministerul american de Justiție.
