Deși speranța de viață la naștere în România a crescut cu mai mult de patru ani în perioada 2000-2017 (de la 71,2 ani la 75,3 ani), aceasta rămâne printre cele mai scăzute din UE și cu aproape șase ani sub media UE (80,9 ani), arată datele Raportului privind Starea de Sănătate în Uniunea Europeană 2019, dat publicității joi de Comisia Europeană. Practic în 2017, România nu ajunsese la media de speranță de viață a Uniunii Europene din 2000 (77,3 ani).
De asemenea, există o disparitate de gen majoră, femeile trăind în medie cu șapte ani mai mult decât bărbații (71,7 ani, comparativ cu 79,1 ani). România are una dintre cele mai ridicate rate ale mortalității infantile din UE – 6,7 la 1 000 de născuți vii, comparativ cu media UE de 3,6 în 2017. Echipamentele medicale insuficiente și deficitul de medici pot contribui la explicarea acestei cifre.
Există inegalități pronunțate în ceea ce privește speranța de viață în funcție de nivelul de studii Diferențele în ceea ce privește speranța de viață în funcție de nivelurile de studii sunt substanțiale, în special pentru bărbați. Astfel, bărbații cu niveluri scăzute de studii la vârsta de 30 de ani trăiesc în medie cu 10 ani mai puțin decât cei cu studii superioare, valoare considerabil mai ridicată decât media UE de 7,6 ani. Discrepanțele în rândul femeilor sunt mult mai puțin accentuate – aproximativ patru ani, o valoare aproximativ identică cu cea înregistrată pe teritoriul UE.
Cancerul ucide tot mai mult, mai ales cel pulmonar
Numărul deceselor cauzate de cancer a crescut, în timp ce bolile cardiovasculare constituie cauza principală a deceselor Boala cardiacă ischemică și accidentul vascular cerebral sunt principalele cauze de deces, reprezentând împreună peste 550 de decese la 100 000 de locuitori în 2016. Rata mortalității cauzate de boala cardiacă ischemică este de aproape trei ori mai mare în România decât în UE în ansamblu. În pofida unei reduceri accentuate începând din anul 2000, accidentul vascular cerebral rămâne a doua cauză de deces, în ordinea importanței, înregistrându-se 256 de decese la 100 000 de locuitori în 2016, mult peste media UE de 80. Cancerul pulmonar reprezintă cea mai frecventă cauză de deces cauzat de cancer, rata mortalității crescând cu aproape 14 % din 2000, în principal din cauza ratelor ridicate ale fumatului. În ultimii ani, au crescut, de asemenea, ratele mortalității legate de alte tipuri de cancer, în special pentru cazurile de cancer colorectal și de cancer de sân.
Majoritatea românilor declară că au o stare bună de sănătate, dar proporția scade odată cu vârsta mai mult decât în UE în ansamblu În pofida nivelurilor ridicate de nevoi nesatisfăcute de asistență medicală, trei sferturi dintre români susțin că au o stare bună de sănătate (71 % în 2017), puțin mai mulți decât media UE. La fel ca și în alte țări, proporția persoanelor care declară că au o stare bună de sănătate scade drastic odată cu înaintarea în vârstă: de la 94 % dintre românii cu vârsta cuprinsă între 16 și 44 de ani, la 69 % dintre persoanele cu vârsta cuprinsă între 45 și 64 de ani și la 23 % dintre persoanele cu vârsta de cel puțin 65 de ani. Această scădere este mai accentuată decât media UE, cifrele pentru UE în ansamblu fiind: 87,5 % pentru persoanele cu vârsta cuprinsă între 16 și 44 de ani, 66,8 % pentru persoanele cu vârsta cuprinsă între 45 și 64 de ani și 41,4 % pentru persoanele cu vârsta de cel puțin 65 de ani.
Femeile în vârstă mai arectate de boli cronice sau dizabilități decât bărbații
Bolile cronice sau dizabilitățile după vârsta de 65 de ani le afectează mai mult pe femei decât îi afectează pe bărbați În 2017, românii cu vârsta de 65 de ani se puteau aștepta să mai trăiască încă 16,7 ani, o creștere de aproape doi ani față de anul 2000. Cu toate acestea, după vârsta de 65 de ani, se trăiește mai mulți ani din viață cu o boală cronică sau cu o dizabilitate, situație care plasează în acest sens România peste media UE. Deși disparitatea de gen în ceea ce privește speranța de viață la vârsta de 65 de ani rămâne substanțială (bărbații români având o speranță de viață cu aproximativ trei ani și jumătate mai mică decât femeile), disparitatea este în concordanță cu media UE. În ceea ce privește speranța de viață sănătoasă , în medie, femeile trăiesc doar puțin mai mult decât bărbații într-o stare bună de sănătate (5,1 ani pentru bărbați, față de 5,9 la femei în 2017). Deși numai 46 % dintre românii cu vârsta peste 65 de ani declară că au una sau mai multe boli cronice (comparativ cu 54 % în UE), majoritatea pot să trăiască în continuare în mod independent până la bătrânețe. Cu toate acestea, 31 % dintre românii cu vârsta peste 65 de ani raportează că se confruntă cu unele limitări în desfășurarea activităților cotidiene, precum îmbrăcarea și hrănirea, procentul fiind mult mai mare decât media UE.
Tuberculoza rămâne o problemă majoră de sănătate publică în România
Combaterea anumitor boli infecțioase, precum tuberculoza (TBC) și rujeola, continuă să fie o problemă importantă de sănătate publică în România. Numărul cazurilor de TBC a scăzut în ultimul deceniu, dar rămâne în continuare cel mai ridicat din UE (aproximativ 13 000 de cazuri în 2017). Ratele de notificare pentru toate cazurile de TBC sunt, de asemenea, în scădere, dar rămân mult peste media UE/SEE (66,2 față de 10,7 la 100 000 în 2017). Rujeola este, de asemenea, o problemă persistentă de sănătate publică în România, rata de notificare fiind printre cele mai ridicate din UE (102,1 la 1 milion de locuitori în 2018, comparativ cu 26,2 în UE în ansamblu). Această tendință este legată de gradul scăzut al ratei de imunizare.
