Pacientul, în vârstă de 75 de ani, suferise în urmă cu 3 ani o intervenție minim invazivă pentru reducerea regurgitării mitrale și tricuspidiene severe. Practic, pe două dintre valvele inimii sale, valva mitrală și valva tricuspidă, medicii de la ARES montaseră atunci dispozitive sub formă de clip, care aduceau împreună foițele valvelor, împiedicând sângele să se întoarcă în atriul stâng, respectiv în atriul drept. În urma acestei intervenții, pacientul care suferea de insuficiență cardiacă severă, congestivă, cu disfuncție sistolică severă a inimii, a avut o evoluție foarte bună. El este printre puținii pacienți din lume la care s-a efectuat o astfel de procedură.
”Acest pacient a avut parte de intervenții de pionierat în cardiologia intervențională. Mai întâi, a trecut printr-o intervenție simultană de corecție intervențională a celor două valve, mitrală și tricuspidă, cu dispozitivul Mitraclip. Am obținut rezultate excelente și statusul pacientului s-a îmbunătățit considerabil, procedura l-a ținut departe de spital, cu o calitate a vieții bună” spune dr. Vlasis Ninios, medic cardiolog la ARES.
În urmă cu câteva săptămâni, pacientul a început să manifeste din nou simptome ale insuficienței cardiace: picioare umflate, lipsă de aer pronunțată, oboseală la efort. Medicii cardiologi au constatat în urma unui examen complet că la problemele inițiale ale pacientului s-a adăugat și o problemă a conducerii electrice a inimii, capabilă să altereze suplimentar funcția ei de pompă.
În astfel de cazuri este recomandată terapia de resincronizare cardiacă, cu suport de defibrilare, prin implantarea unui dispozitiv de tip CRT-D. În mod uzual, terapia de resincronizare cardiacă presupune implantarea a trei sonde: o sondă în atriul drept, o sondă care să stimuleze ventriculul stâng prin intermediul sistemului venos al inimii (sinusul coronar) și o sondă în ventriculul drept, aceasta din urmă având un electrod special, permițând aplicare de șoc electric intern în cazul unor aritmii amenințătoare de viață. În cazul acestui pacient, a treia sondă nu putea fi montată la nivelul ventriculului drept, existând riscul de a disloca unul dintre clipurile de pe valva tricuspidă și a provoca insuficiența severă a acestei valve.
Echipa ARES, formată din dr. Vlasis Ninios, medic primar cardiolog cu competență în cardiologie intervențională, dr. Ion Bostan, medic primar cardiolog supraspecializat în electrofiziologie și aritmologie și dr. Crina Rădulescu, medic specialist cardiolog cu competență în ecografie transesofagiană, a analizat cazul pacientului și a propus o soluție alternativă.
”Ceea ce face această procedură unică este că am vrut să evităm să poziționăm una dintre sondele dispozitivului, prin valva tricuspidă, în ventriculul drept, deși aceasta este poziționarea uzuală. Îngrijorarea noastră era că am fi putut afecta funcția valvei tricuspide sau chiar poziția unuia dintre clipurile implantate acolo. Astfel că am ales o soluție alternativă: am poziționat sonda într-o venă de la nivelul inimii: vena interventriculară posterioară (middle cardiac vein)” spune dr. Ninios.
”Procedura a decurs exact conform planului nostru, s-a reușit implantarea sondei de defibrilare la nivelul acestei vene și sonda care să stimuleze ventriculul stâng într-o venă de la nivelul peretelui lateral al acestuia, tributară sinusului coronar. După reglarea parametrilor de stimulare, avem practic un sistem de resincronizare cardiacă, fără ca nici o sondă să treacă prin valva tricuspidă. Și asta este într-adevăr ceva deosebit. Sunt foarte puține cazuri în lume care s-au făcut astfel, la alți pacienți care aveau contraindicație de se traversa valva tricuspidă, de tipul proteze mecanice tricuspidiene. În momentul în care îți propui să nu lezezi în vreun fel aparatul tricuspidian sau o proteză tricuspidiană, aceasta ar fi o soluție” explică dr. Crina Rădulescu, medic specialist cardiolog la ARES.
”La ARES, inovăm în permanență și căutăm soluții pentru pacienții noștri, indiferent de cât de complicat sau neobișnuit este cazul. Pentru acest pacient am apelat în trecut la o soluție inovatoare, iar astăzi echipa ARES a găsit din nou o variantă de tratament care să i se potrivească. Până în prezent, la pacienții cu Mitraclip pe valva tricuspidă, nu a fost regăsit nici un caz similar citat în literatura de specialitate” a declarat dr. Oren Iancovici, directorul medical ARES.
Dispozitivul implantat pacientului este unul de ultimă generație, cu două componente importante: pe de o parte corectarea asincronismului ventricular, de altă parte evitarea morții subite datorate aritmiilor ventriculare. Resincronizarea cardiacă se asociază cu creșterea calității vieții pacientului, creșterea capacității de efort și în timp cu reducerea volumelor ventriculare. În același timp, suportul de defibrilare îl protejează de moartea subită cardiacă. În cazul în care defibrilatorul detectează aritmii maligne, aplică tratamentul care constă în administrarea șocului electric intern.
După intervenție, pacientul se simte bine și va fi externat în câteva zile. În următoarele trei, până la șase luni, medicii vor monitoriza datele colectate de dispozitivul implantat și vor urmări dacă pacientul răspunde la terapia de resincronizare.
Este cea de-a cincisprezecea premieră medicală realizată la ARES. De la înființare și până în prezent, echipa medicală ARES a reușit intervenții fără precedent în România, printre care se numără implantarea primelor dispozitive Mitraclip sau Watchman. Misiunea ARES în România este să asigure accesul unui număr cât mai mare de pacienți la tratamente inovatoare care păstrează integritatea corporală. ARES este prezent în spitale publice și private din București, Cluj-Napoca, Pitești și Constanța.
