Din acest motiv, bolnavii au fost nevoiţi să-şi întrerupă tratamentul, ori starea acestora de sănătate s-a agravat. Principala problemă este legată de taxa clowback pe care politicienii români promit să o modifice în Parlament.
"Într-adevăr, accesul pacienţilor la medicamente rămâne o problemă în România. În ultimii ani, au dispărut 2.500 de medicamente. Din ianuarie până în prezent, au mai dispărut alte 94 de medicamente. Din păcate, tendinţa continuă. Problema este aceeaşi. Combinaţia dintre preţul cel mai mic din Europa cu taxa clowback, care este mare. Este de 28%. Există cel puţin două soluţii. Reducerea taxei cu 6 procente sau reducerea graduală cu trei procente timp de cinci ani.
Nu ar fi nicio pierdere în bugetul României, dacă această taxă clowback s-ar reduce. Între 2015 şi 2022, prin intrarea genericelor în România, s-au economisit 540 milioane de euro. Practic, dacă noi scădem taxa clowback, lăsând în continuare genericele să intre pe piaţă, de fapt, din punct de vedere bugetar este neutru, iar cei câştigaţi sunt pacienţii.
În România, din 2017 până în 2019, au intrat 350 de medicamente, în Cehia 700, în Polonia de patru ori mai mult, iar în Germania de şase ori mai mult. Acolo guvernanţii au înţeles că un mediu care favorizează utilizarea genericelor duce la creşterea accesului pacienţilor şi la cheltuieli mai mici la finalul zilei", a declarat Daniel Bran, vicepreşedinte Asociaţia Producătorilor de Medicamente Generice din România.
Radu Gănescu, preşedintele Coaliţiei Pacientilor cu Afectiuni Cronice, a vorbit, în cadrul emisiunii Decisiv, despre ce se întâmplă cu pacienţii şi ce înseamnă pentru aceştia lipsa medicamentelor generice ieftine.
"Am discutat întotdeauna din punct de vedere al accesului. Ştim cu toţii că un pacient diagnosticat la timp, cu acces la tratament are şanse mult mai mari să se însănătoşească şi de a reveni în societate. Un pacient care, din păcate, are tratamentul întrerupt, i se poate pune viaţa în pericol.
Vorbim despre o România în care numărul disponibil de DCI-uri este undeva la 4.000, faţă de alte zone nu foarte depărate de România, undeva avem 6.000 de medicamente, 8.000 dacă vorbim despre Germania. Un număr de medicamente disponibile medicilor pentru a trata pacienţii pe o paletă foarte largă.
Trebuie să ştim că aceste medicamente pleacă din România şi sunt foarte greu de readus. Multe companii producătoare ne ocolesc şi nu vin în România pentru că această piaţa li se pare nefuncţională. Pentru ei este un consum mai mare", a spus Radu Gănescu.
Vicepreşedintele Asociaţiei Producătorilor de Medicamente Generice din România a comentat declaraţia ministrului Sănătăţii, Alexandru Rafila, cu privire la limitarea accesului la medicamentele generice ieftine.
"Pot să spun că în momentul de faţă, toată lumea înţelege că există o problemă. Această taxă clowback afectează medicamentele până în 50 de lei, iar două treimi din pacienţii din România utilizează medicamente până în 50 de lei.
Ştim că avem un preţ minim european. Nu avem cum să-l creştem. Ştim că avem costuri în creştere. Nu avem cum să scădem aceste costuri, dar o taxă clowback, care reprezintă o treime din preţ, acela este locul unde putem acţiona.
Trebuie să trecem cumva de la a înţelege, la a acţiona. Cu toţii am observat că nu ne costă mai mult dacă implementăm această măsură", a mai declarat Daniel Bran.
În ceea ce priveşte firmele producătoare, Daniel Bran a subliniat faptul că, la finalul unei zile, în România, medicamentele vor fi puţine şi scumpe, având în vedere dispariţia multor medicamente generice.
"Avem o istorie foarte clară. 2.500 de medicamente care au dispărut, alte 94 care au dispărut în trei, chiar patru luni şi puţin medicamente care intră în România. La sfârşitul zilei, vom avea medicamente puţin şi scumpe", a mai spus acesta.
Este ca o hemoragie, iar noi trebuie să o stopăm. Trebuie să luăm nişte decizii. Trebuie să ne gândim că de zece ani, măsurile de a reglementa piaţa nu au existat. Au plecat 94 de medicamente şi au intrat 35. Astfel, medicul nu are prea multe opţiuni", a mai adaugat şi Radu Gănescu, preşedintele Coaliţiei Pacientilor cu Afectiuni Cronice.
