Premieră medicală în Italia. S-a efectuat primul transplant de inimă fără ca organul să fie oprit
Publicat acum 6 ore si 34 minute
Este un lucru cunoscut faptul că românii sunt gurmanzi, dar și pofticioși. Le place să mănânce și, uneori, exagerează. Motiv pentru care, în fiecare an, mulți dintre ei ajung la Camera de Urgențe în perioada Sărbătorilor, după excesele alimentare.
”82 de E-uri, 17,23 grame de sare per 100 grame produs și 161,17 grame de zahăr per 100 grame de produs”
Din păcate, de multe ori, nu doar excesele alimentare sunt nocive, ci și alegerile pe care le facem în ceea ce privește mâncarea.
”Este ziua de 1 mai, iar românii o petrec în mod tradițional cu mici, sosuri, bere cu fructe, sucuri și desert. Însă, o simplă masă de 1 mai compusă din mici, pâine, ketchup, muștar, maioneză, bere cu fructe, suc tip ceai sau băutură energizantă, bomboane cu ciocolată și gumă de mestecat poate conține până la 82 de E-uri, 17,23 grame de sare per 100 grame produs și 161,17 grame de zahăr per 100 grame de produs.
Un singur aditiv alimentar se poate repeta de până la 4 ori, iar cei mai frecvent întâlniți aditivi alimentari(E-uri) sunt E330, E160, E300, E950, E202”, avertiza, ieri, InfoCons.
”Trebuie să avem grijă și de unde cumpărăm”
O altă problema care ne afectează de multe ori este modul în care consumăm alimentele și locul de unde le achiziționăm. Medicii trag chiar un semnal de alarmă cu privire la asta.
"Să încerce să consume carne proaspătă, achiziționată de la producători sau de la cei care vând, care sunt în așa-zisă siguranță, adică magazine în care au încredere, unde știu că nu s-a mai produs niciodată, n-au mai fost astfel de izbucniri de toxiinfecții.
Iar dacă nu sunt toxiinfecții poate să intervină și colecistita, o simplă criză, așa numite crizele de fiere, care cumva să nu fie legate neapărat de toxicitate sau de microorganism, dar care să țină de calitatea fiecăruia dintre noi.
Cât putem sau nu putem să suportăm, mai ales atunci când vorbim de carne tocată, de carnea amestecată, de carne prăjită, la care sigur că se mai adaugă și alcoolul, se mai adaugă și garniturile, se mai adaugă și dulciurile. Și atunci e așa un fel de aglomerare maximă în stomacul nostru.
Iar dacă vreunul dintre aceste alimente este și contaminat, atunci suferința este și mai mare. Aglomerarea în camerele de gardă va fi pe măsură. Și din păcate, riscurile sunt într-adevăr de deshidratare importantă, sunt de afectare neurologică sau de insuficiențe de diverse organe, unele dintre ele și cu deces.
Așa că trebuie să avem grijă și de unde cumpărăm, de la ce producători sau de la ce vânzători, dar trebuie să fim atenți și noi acasă cum preparăm sau cum ținem”, a spus dr. Voichiţa Lăzureanu la Antena 3 CNN.
Ouăle din care nu trebuie să facem maioneza
Mai există însă încă un pericol atunci când vorbim despre preparatele tradiționale de Paște. Mai exact, atunci când vorbim despre un ingredient folosit frecvent în bucătăriile românilor: maioneza.
Despre aceasta, medicul Virgiliu Stroescu spune că nu trebuie să fie sub nicio formă făcută din ouă de rață sau gâscă.
”Este interzis consumul de ouă de rață pentru că poate da o toxiinfecție groaznică, mortală. De aceea nu se face maioneză din ouă de rață sau de gâscă. Se pare că anatomia lor, pentru că sunt mai joase decât găinile, poate apărea o infecție mult mai gravă”, a spus medicul la Antena 3 CNN.
