Până de curând, oamenii de știință credeau că o alergie rară și potențial periculoasă la carne era transmisă doar de o singură specie de căpușă din SUA – căpușa singuratică (Amblyomma americanum). Însă, noi rapoarte despre sindromul alpha-gal indică faptul că și căpușele cu picioare negre (Ixodes), mult mai răspândite, pot transmite această afecțiune.
Deși căpușa singuratică se găsește în principal în sudul și estul SUA, căpușa cu picioare negre (Ixodes scapularis), cunoscută și sub numele de căpușa cerbului, este prezentă în jumătatea estică a SUA, în timp ce căpușa cu picioare negre de vest (Ixodes pacificus) trăiește pe Coasta de Vest, potrivit Mayo Clinic.
Aceste noi cazuri sugerează că o mare parte a populației SUA ar putea fi expusă riscului de a dezvolta sindromul alpha-gal. Totuși, „dovezile continuă să arate că, în SUA, majoritatea pacienților cu sindrom alpha-gal dezvoltă alergia după ce sunt mușcați de căpușa singuratică”, a declarat Dr. Johanna Salzer, epidemiolog la Centrul pentru Controlul și Prevenirea Bolilor (CDC) și coautoare a studiilor de caz, pentru Live Science.
Deoarece diverse specii de căpușe au fost asociate cu sindromul alfa-gal în afara SUA, oamenii de știință bănuiau de mult timp că și căpușele cu picioare negre din SUA ar putea fi responsabile.
„Pentru noi, nu a fost niciodată vorba doar de căpușa singuratică”, a scris Jennifer Platt, cofondatoare a organizației nonprofit Tick-Borne Conditions United și cadru didactic adjunct la Universitatea din Carolina de Nord, într-o postare pe blog. „Cu mii de pacienți cu boala Lyme spunându-ne că nu tolerează carnea roșie, am suspectat de mult timp că și căpușele cu picioare negre și alte specii din SUA sunt implicate”, a adăugat ea.
„Deși studiile noastre sunt printre primele care leagă căpușele cu picioare negre din SUA de sindromul alpha-gal, este aproape sigur că astfel de cazuri au existat și înainte de aceste rapoarte”, a spus Salzer.
Ce este sinfromul alpha-gal
Sindromul alpha-gal apare atunci când sistemul imunitar reacționează excesiv la un tip de zahăr numit galactoză-α-1,3-galactoză (sau „alpha-gal”). Cei afectați pot dezvolta reacții alergice severe nu doar la carnea roșie, ci și la unele medicamente, produse cosmetice și tratamente medicale care conțin ingrediente derivate din țesuturi de mamifere.
Primul caz raportat, publicat pe 4 aprilie în revista Emerging Infectious Diseases a CDC, descrie o femeie din Maine care a dezvoltat sindromul alpha-gal după o mușcătură confirmată de căpușă cu picioare negre (I. scapularis).
Femeia, în vârstă de 45 de ani, a avut inițial inflamație și mâncărimi la locul mușcăturii, urmate de dureri abdominale și stare de rău nouă zile mai târziu, imediat după ce a consumat carne de iepure. În următoarele două săptămâni, a continuat să aibă probleme digestive după ce a mâncat carne roșie. Un episod sever de diaree și vărsături, la câteva ore după ce a consumat carne de vită, a determinat-o să meargă la medic la 20 de zile după mușcătură. Analizele de sânge au arătat niveluri extrem de ridicate de imunoglobulină E (IgE) specifică alpha-gal, confirmând diagnosticul. Alergia s-a rezolvat după 10 luni.
Al doilea caz de sindrom alfa-gal, raportat în aceeași publicație, a implicat un biolog în vârstă de 61 de ani din Washington. După o mușcătură confirmată de căpușă cu picioare negre de vest (I. pacificus), aceasta a dezvoltat o erupție cutanată și umflarea buzelor, urmate de o reacție alergică severă 29 de zile mai târziu, chiar după ce a consumat carne roșie, necesitând administrarea urgentă de epinefrină (EpiPen). După diagnostic, a evitat consumul de carne și nu a mai avut reacții. Cu toate acestea, câțiva ani mai târziu, două mușcături suplimentare de I. pacificus i-au provocat din nou o creștere a anticorpilor IgE specifici alpha-gal.
Nu se cunoaște mecanismul prin care acționează
Deocamdată, mecanismul exact prin care mușcăturile de căpușă declanșează sindromul alpha-gal rămâne neclar. „Abia începem să descifrăm știința din spatele acestei afecțiuni și a altor boli transmise de căpușe – sunt atât de multe lucruri pe care nu le știm”, a spus Platt.
Cercetările au arătat că unele specii de căpușe produc antigene alpha-gal – proteine care declanșează un răspuns imun – și le secretă în salivă în timpul hrănirii, ceea ce poate induce alergia la oameni. „Căpușele NU preiau antigenele alpha-gal de la animale pentru a le transmite apoi oamenilor”, a subliniat Platt.
„Sunt necesare mai multe studii pentru a descoperi detalii despre cum o mușcătură de căpușă declanșează sindromul alpha-gal la unii oameni și de ce mușcăturile de căpușă singuratică par să fie responsabile pentru majoritatea cazurilor din SUA, comparativ cu cele ale căpușelor cu picioare negre și ale altor specii”, a declarat Salzer.
Prevenirea mușcăturilor de căpușă rămâne cea mai bună metodă de protecție împotriva sindromului alpha-gal și a altor boli transmise de căpușe, cum ar fi boala Lyme și virusul Powassan.
