Specialiştii susţin că toate inovațiile din domeniu sunt folosite cu succes în România. Cu toate acestea, aceștia reclamă și câteva aspecte care îngreunează accesul la tratamente inovative: birocrație multă, autorități care întârzie decizii sau lipsa unei comunicări mai eficiente.
"În ultimii 20 de ani sunt molecule inovative care au intrat în aria terapeutică și care reușesc să stăpânească măcar mecanismul de producere a bolii, dacă nu reușim să cunoaștem și respectiv să stăpânim cauzele. Dacă noi diagnosticăm la timp, putem să ținem sub control boli a căror cauză nu o cunoaștem pe deplin.
Din fericire, în România, din toate motivele acestor anticipări ale creșterii frecvente și gravității bolilor, avem o serie de molecule din acestea inovative. Sunt anticorpi monoclonali, în primul rând, și, probabil, că în era aceasta cu pandemia cu COVID-19 am auzit cu toții de anticorpi monoclonali. Sunt niște molecule biologice care atacă verigi ale procesului de inflamație”, a declarat prof. dr. Mircea Diculescu, șeful Clinicii de Gastroenterologie și Hepatologie Fundeni, într-un interviu acordat Sursa Zilei.
Împreună cu alţi medici gastroenterologi din ţară, profesorul Mircea Diculescu a reușit să dezvolte o adevărată rețea de centre dedicate pacientului cu boli inflamatorii, șapte mai exact, ultimul dintre acestea fiind înființat la Craiova de puțin timp, în plină pandemie.
"Avem centre dedicate, dar noi așteptăm din partea autorităților statului român să și finanțeze aceste structuri. A doua problemă este că pacienții cu boala inflamatorie cronică intestinală nu au nevoie doar de moleculă inovativă, ei au nevoie și de nutriție enterală sau parenterală, care nu intră în medicamente, nu intră în program. Pentru că nu sunt multe, multe, care nu sunt medicamente, ci sunt suplimente alimentare, și suplimentele alimentare, din păcate, nu intră în program decât făcând tot felul de demersuri către autoritățile publice”, a mai subliniat medicul specialist Mircea Diculescu.
De asemenea, şi dr. Laszlo Attila, secretar al Comisiei de Sănătate din Senatul României, a declarat, că unele activități au fost întârziate din cauza pandemiei de COVID, dar alte lucruri țin de modificarea sistemului învechit, pentru care actualii parlamentari încearcă să găsească cele mai bune soluții de eficientizare.
Cât despre accesul și depistarea acestor pacienți, foarte probabil că la acele afecțiuni care necesită o abordare mai complexă, acest raport de cunoaștere a cazurilor este mult, mult mai mic, datorită faptului că mai lasă de dorit și activitatea noastră de screening și de detectare precoce sau chiar aș face afirmația că practic de 3 ani de zile a și dispărut din viața noastră această activitate.
"Pe de altă parte există o serie de domenii, și atunci când spun că nu ne-am adaptat sistemul la realitatea din teren si la realitatea demografică, avem carențe majore în capacitățile de diagnostic și de tratament în anumite domenii. Si cred că aici gastroenterologia este unul din exemplele negative în acest sens, pentru că, într-o anumită etapă, necesită și pregătire de specialitate și dotări de specialitate, ceea ce nu există, motiv pentru care la ora actuală asistăm la cele câteva centre care duc o muncă fantastică și încearcă să facă față afluxului extrem de mare de pacienți, sunt sufocate de acest aflux imens de pacienți și această creștere o putem vedea în primul rând în marile centre universitare”, a spus dr. Laszlo Attila.
Parlamentarul din Comisia de Sănătate a Senatului afirmă că este necesar un acces mai facil al pacientilor la serviciile medicale necesare. "Atunci când avem o țară unde avem instituții acreditate și punct, că forma de proprietate a lor este de stat, privată, confesională sau ce doriți dumneavoastră, este o altă problemă și trebuie să găsim acele metode prin care indiferent de forma de asigurări pe care o are cineva, dacă are nevoie de intervenție medical, să o primească! Decizia îi aparține, pentru că e mai mult o chestie teoretică posibilitatea alegerii unui medic sau a unui instituții”, a mai declarat dr. Laszlo Attila.
