Pericolul invizibil din mâncare. Acţionează ca un drog şi otrăveşte celula nervoasă | Atenţie la aceste simptome

Vorbim despre un aditiv care poate fi adăugat la orice produs alimentar. Are consistența unei pudre cristaline și este adăugat pentru a intensifica aroma mâncărurilor, având gust de supă cu carne.

Substanța, numită E621 glutamatul monosodic, se găsește într-o mare varietate de produse, dar mai ales în cârnați, salam, chipsuri, mixurile pentru supă, alimente conservate şi bere, iar companiile din industria alimentară o utilizează pentru a oferi savoare alimentelor, dar şi pentru a reduce costurile de producţie.

E621 glutamatul monosodic crește pofta de mâncare și obezitatea, deoarece afectează celulele creierului, acționând ca un drog, care pătrunde cu ușurință în sânge și creier și conduce la o modificare a genelor responsabile pentru simțul gustului, determinându-i pe oameni să mănânce exagerat de mult.

Simptomele de supradozaj de la E621 glutamatul monosodic sunt numite „sindromul restaurantului chinezesc” și se manifestă prin: letargie, migrenă, tulburări de vedere, palpitații, perturbarea echilibrului hormonal, greață, slăbiciune, amețeli, dureri în piept.

"În momentul în care l-am mâncat, acest glutamat se transformă într-o toxină neuro care otrăveşte celula nervoasă şi, în final, o distruge", a explicat nutriţionistul Gheorghe Mencinicopschi.

Mezelurile, toxice pentru oameni și animalele de companie

Un parizer are până la 10 E-uri, dintre care unele favorizează apariția bolilor grave.

"Marea problemă a mezelurilor este felul în care e prelucrată carnea. E multă slănină, sunt multe zgârciuri. 

Dacă se consumă constant, pentru că este un efect care se adună în timp, vorbim despre creșteri de colesterol, creșteri de trigliceride, riscul de apariție al diabetului, a gutei, și dacă se consumă constant, de 5 ori pe săptămâna, mai mult de 100 g, putem vorbi de cancer", a precizat pentru Antena 3 medicul nutriționist Lygia Alexandrescu.

De cele mai multe ori, însă, oamenii nu fac alegeri în funcție de aditivii alimentari, ci mai degrabă în funcție de preț.