Infarctul și atacul de panică pot fi ușor confundate. Cum le poți deosebi

”Atacurile de panică pot debuta în urma unui eveniment traumatizant sau fără o cauză aparentă. Câteodată doar gândul la o anumită situație poate crea o stare de anxietate severă. Oamenii care au frecvente atacuri de panică învață să evite situațiile de care le este teamă că vor declanșa un atac sau cele din care nu pot scăpa ușor dacă intervine un atac.

Apare astfel o anxietate anticipatorie (o îngrijorare exagerată). Dacă tiparul de evitare și anxietate este sever, acest comportament se poate transforma în agorafobie (fobie de spații deschise),”, a explicat Monica Dinulescu, psihoterapeut și psiholog clinician, potrivit Doctorul zilei.

Durata unui atac de panică este de aproximativ 5-20 minute iar intensitatea sa creşte treptat şi atinge un nivel maximum în aproximativ 10 minute.

”Tulburarea de panică apare în general însoțită de alte fobii specifice: fobie socială, episoade depresive, tulburare de anxietate generalizată. Cauzele nu sunt încă pe deplin cunsocute. Se pare că există o predispoziție genetică în cazul copiilor ai căror parinți au dezvoltat atacuri de panică, depresie sau tulburare bipolară.

Este indicat să ținem cont de faptul că dacă această tulburare nu este tratată, simptomele pot lua o formă cronică. De asemenea, tulburarea de panică poate constitui un risc pentru dezvoltarea altor tulburări precum depresia, alte tulburări de anxietate, abuzul de substanțe. Toate aceste probleme de sănătate mentală afectează funcționarea persoanei în diverse domenii cum ar fi: cel social, profesional, familial”, adaugă psihoterapeutul Monica Dinulescu.

Cum faci diferența între un atac de panică și infarct?

Cel mai adesea, atacul de panică nu are un singur motiv ci un cumul de cauze, adunate de-a lungul timpului: teama de singurătate, teama de abandon, frica de a vorbi în public și de a fi în centrul atenției, încredere scăzută în propria persoană, incertitudinea cu privire la viitor, traume trecute încă nevindecate precum divorțul, pierderea locului de muncă, pierderea cuiva drag.

”Din cauza preocupării intense de a nu trece prin noi atacuri de panică persoana în cauză are tendința de a-și modifica considerabil comportamentul, evitând numeroase situații care i-ar putea declanșa astfel de atacuri. De exemplu, o persoană care a avut atacuri de panică la volan, refuză să mai conducă. Sau o persoană care a avut atacuri de panică atunci când a rămas singură acasă sau pe stradă, cauta constant compania altor persoane sau refuză să iasă singură din casă”, a mai completat expertul.