Cefaleea se situează la nivel global în primele 3 cauze de dizabilitate, fiind cea mai frecventă cauză de absenteism de la muncă sau școală. Astfel, pacienții care suferă de migrenă pierd aproximativ 157 milioane de ore de muncă sau de școală pe an din cauza durerii.
Societatea Internațională de Cefalee a publicat o clasificare a durerilor de cap care include peste 150 de tipuri, dar în general fac parte din 2 grupe mari: primare și secundare. Cefaleea primară nu este rezultatul unei alte probleme medicale și include: cefaleea de tip tensional (cea mai comună, de intensitate ușoară spre moderată, nu se agravează la activitățile de rutină), cefaleea de tip cluster (mai rară, dar cea mai severă formă; durere intensă, localizată în regiunea oculară) și migrena.
“Migrena este a doua ca frecvență și nu are o cauză cunoscută. Durerea poate fi moderată sau severă, fiind descrisă deseori ca având caracter pulsatil, persistent și sâcâitor. O criză migrenoasă poate dura de la 4 ore până la 3 zile și de obicei apare cu o frecvență de la 1 la 4 episoade pe lună.
În plus, poate asocia sensibilitate la lumină și zgomote, senzația de greață sau vărsături. Uneori migrena poate fi precedată de simptome precum: furnicături, senzația de amorțeală la nivelul membrelor, flash-uri luminoase, scăderea vederii, acest tip fiind cunoscut sub numele de migrenă cu aură.” explică dr. Ana Ghițoiu, medic specialist neurologie din cadrul Centrului Medical ProVita - Diagnostic și tratament.
Cefaleea secundară apare în cadrul altor boli sistemice sau neurologice și include: durerea sinusală (durere profundă și constantă la nivelul feței, se agravează la mișcările capului și efort), cefaleea indusă de medicamente (analgezice, opiace sau sedativ-hipnotice), cefaleea post traumatism cranian, cefaleea din tumorile craniene, cefaleea de origine cervicală etc.
“Cefaleea, în special migrena, are tendința să apară și la alți membri ai familiei. Copiii care au migrene au cel puțin unul dintre părinți afectați!
Însă trebuie să avem în vedere faptul că migrena poate fi declanșată și de anumiți factori din mediu familial, precum: fumatul indirect, mirosurile puternice de parfum sau detergenți folosiți în gospodărie, expunerea la anumiți alergeni, consumul unor anumite alimente (fast food, dulciuri procesate, ciocolată), stress-ul, poluarea, lumina puternică, schimbările din atmosferă.”, avertizează dr. Ana Ghițoiu.
Tratamentul optim al cefaleei este determinat de mai mulți factori, inclusiv tipul, frecvența și cauza acesteia. De asemenea, trebuie să avem în vedere faptul că nu toate durerile de cap necesită atenție medicală. Astfel, tratamentul poate include: educația cefaleei, consiliere și managementul stress-ului, precum și tratament medicamentos.
Educația cefaleei include conștientizarea de către pacient a unor factori declanșatori și eliminarea acestora (fumat, consum de alcool, consumul de cofeina, privarea de somn, consumul de fast food etc.). Consilierea și managementul stress-ului se poate face împreună cu un psiholog sau un psihoterapeut.
“Este foarte important ca pacienții să aibă în vedere că folosirea îndelungată a analgezicelor fără prescripție medicală poate duce la apariția unei cefaleei cronice zilnice! La nivel mondial constatăm că 4% din populație suferă de cefalee cronică, iar din acest procent o proporție mare este ocupată de cefaleea cronică indusă medicamentos.”, atrage atenția dr. Ana Ghițoiu.
Simptomele care trebuie să te trimită la o consultație cu medicul neurolog:
- Dacă ai mai mult de 3 episoade de cefalee pe săptămână;
- Cefalee care pare să se tot agraveze și nu se ameliorează cu niciun tratament;
- Dacă e nevoie să iei analgezice zilnic sau aproape zilnic pentru cefalee;
- Dacă iei mai mult de 2-3 doze de analgezic pe săptămână pentru cefalee;
- Dacă cefaleea apare după efort fizic, strănut, tuse, aplecarea capului;
- Dacă știi că ai cefalee, dar caracterul acesteia s-a schimbat (doare altfel, își schimbă localizarea, doare mai des, mai intens).
“Pentru o diagnosticare cât mai corectă este important să descrieți simptomele și caracteristicile cefaleei cât mai complet - durată, intensitate, factori agravanți etc.
Evaluarea neurologică poate include și efectuare de CT sau RMN cerebral, dacă medicul consideră că este o problemă a sistemului nervos central. În plus, specialistul poate recomanda efectuarea de analize de sânge, examen oftalmologic sau chiar puncție lombară.”, adaugă dr. Ana Ghițoiu.
Simptome care necesită evaluare neurologică de urgență:
- Durere acută, severă, brusc instalată;
- Cefalee asociată cu semne neurologice: pareză, amețeală, lipsa bruscă a echilibrului, amorțeală și furnicături, tulburări de vorbire, confuzie, tulburări de vedere;
- Cefalee care te trezește din somn;
- Cefalee însoțită de febră, tulburări de respirație, ceafă rigidă sau erupție cutanată;
- Cefalee severă cu greață și vărsături;
- Cefalee care apare imediat post traumatism cranian sau accident;
- Cefalee nou apărută după vârsta de 55 ani.
