Opinii pro şi contra vaccinare au fost exprimate, miercuri, în cadrul unei dezbateri organizate la Parlament de către Uniunea Salvaţi România (USR).
"Din punctul USR de vedere, este o lege (n.r. - proiectul de lege privind vaccinarea) extrem de necesară, poate singurul reproş este că vine la multe luni după ce a început această epidemie (n.r. - de rujeolă) şi la câţiva ani după ce rata vaccinării a început să descrească", a declarat deputatul USR Tudor Pop în deschiderea dezbaterii.
La rândul său, senatorul USR Adrian Wiener a spus că este pro vaccinare şi consideră că vaccinarea este un gest de responsabilitate civică.
"Faptul că vaccinarea salvează vieţi nu este o opinie personală, este consecinţa faptului că sunt format şi educat să înţeleg lumea şi umanitatea din perspectivă ştiinţifică. Statistic, în societăţile cu prag de vaccinare redus, mor mai mulţi oameni de boli care pot fi prevenite comparativ cu societăţile unde vaccinarea este o uzanţă. Cei 23 de copii care au murit din cauza rujeolei până acum în principal au contactat boala de la copii nevaccinaţi sau copii vaccinaţi insuficient sau cu status vaccinal incert. (...) Transmiterea rujeolei în populaţia nevaccinată este de peste 90%,. în timp ce în populaţia vaccinată este sub 0,6%", a afirmat senatorul.
Preşedintele Asociaţiei Pro-Consumator, Costel Stanciu, a subliniat că este împotriva vaccinării şi că proiectul de lege propus de Ministerul Sănătăţii a fost "croit prost".
Ana Măiţă, reprezentanta Asociaţiei "Mame pentru Mame", a afirmat că susţine vaccinarea şi proiectul de lege.
"Asociaţia Mame pentru Mame susţine cu tărie vaccinarea, ca fiind una dintre cele mai de succes măsuri de sănătate publică cu care a putut să vină umanitatea şi medicina modernă", a arătat Măiţă.
Preşedintele Asociaţiei Române pentru Educaţie Pediatrică în Medicina de Familie, Valeria Herdea, a spus că salută proiectul de lege a vaccinării.
"Eu o salut şi să ştiţi că sunt încântată că după patru-cinci ani în final apare un mugure al acestei legi, chiar cu riscul ca această lege să devină operantă foarte târziu. (...) Discutăm despre o problemă de siguranţă naţională, de sănătate publică extrem de serioasă şi sincer mă mir... Să ne înţelegem: pornim şi de la considerentul că sunt mamă de trei copii, bunică de patru nepoţi şi pornesc şi din punctul de vedere uman, nu doar profesional. (...) Există boli pentru care vaccinul este singurul tratament, prevenţie, că nu avem cu ce să o tratăm. În momentul în care ai trimis acel părinte la un curs şi părintele va înţelege clar despre ce este vorba şi totuşi refuză, poate să îşi asume susţinerea costurilor în cazul îmbolnăvirii copilului. Dar ce te faci dacă îi îmbolnăveşte şi pe ceilalţi? Aşa că, dragi legiuitori, cred că ar trebui legea să fie mult mai serioasă şi să se asume responsabilitatea clară a deciziei. Ce facem cu copii care nu se vaccinează? Sau facem o campanie naţională de informare şi educare a populaţiei, a specialiştilor şi vorbim aceeaşi limbă?", a susţinut medicul.
Dumitru Băran, părintele unui copil care a avut reacţii adverse la vaccin, a afirmat că nu este împotriva vaccinării, ci doar împotriva vaccinării obligatorii.
Vicepreşedintele Agenţiei Naţionale a Medicamentelor şi Dispozitivelor Medicale (ANMDM), Marius Tănasă, a explicat care sunt paşii până la punerea pe piaţă a unui produs farmaceutic.
"Un medicament se autorizează conform unor prevederi legislative, care nu sunt neapărat ale României, ci sunt statutate la nivel european. Astfel încât un medicament înainte de a fi autorizat, el trece printr-o fază de cercetare preclinică, care se desfăşoară pe animale, după care în situaţia în care rezultatele sunt încurajatoare se poate trece la etapa următoare, la etapa de cercetare clinică, la acele studii clinice. În situaţia în care balanţa dintre beneficiu şi risc este pozitivă, se autorizează ca şi medicament. Ulterior, după ce a fost autorizat ca medicament, orice medicament nu este lăsat de izbelişte, el este în continuare sub ochiul autorităţii competente, în sensul colectării reacţiilor adverse şi atunci când acestea creează nişte semnale de siguranţă, sunt o serie de proceduri de reexaminare a respectivului medicament şi de luare a unor măsuri în ceea ce priveşte indicaţiile sau mergând chiar până la suspendarea autorizaţiei de punere pe piaţă", a susţinut Tănasă.
Potrivit acestuia, vaccinurile care sunt folosite în România, în marea lor majoritate, sunt autorizate centralizat, la Londra.
"Fiecare serie de vaccin, înainte de a fi pusă pe piaţă, este verificată de către una dintre autorităţile competente care se regăsesc la nivelul fiecărui stat membru", a mai afirmat Tănasă.